Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Gătaia | Judeţ: Timiş | Punct: Biserica "Sfântu Gheorghe" | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Timiş
Localitate   Gătaia
Comuna   Gătaia
Punct
Biserica "Sfântu Gheorghe"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Țeicu Dumitru responsabil Muzeul Banatului Montan, Reşiţa
Cod RAN    157095.02
Raport Mănăstirea Sfântu Gheorghe este situată pe cursul mijlociu al Bârzavei, pe un vechi braţ al râului, într-o zonă împădurită din Câmpia Gătaiei. Un drum de pământ modernizat o leagă pe o porţiune de 3 km de şoseaua Reşiţa-Timişoara.
Biserica actuală, un exemplu tipic al barocului bănăţean a fost construită între anii 1793-1799. Ea este plasată în centrul unui ansamblu de chilii şi construcţii anexe dispuse într-un careu de plan rectangular închis numai printr-un zid pe latura de E. Documentele otomane din anii 1566-1567 au consemnat mănăstirea cu hramul Sfântu Gheorghe din nahia Ceacova. Ea a avut în momentul primei atestări documentare doar doi călugări pentru că în anii 1579-1580 aceeaşi sursă otomană să aibă în evidenţă mănăstirea cu un număr de patru călugări. Catastiful de Mile al patriarhiei de Ipek menţiona pe egumenul mănăstirii Sfântu Gheorghe în anul 1660 între ce-i ce au făcut donaţii. Cercetările de arheologie medievală au vizat identificarea vechii biserici a mănăstirii Sfântu Gheorghe de pe valea Bârzavei. S-a sondat o porţiune de la nordul bisericii şi la E.
Secţiunea 1, notată în plan S1, cu dimensiunile de 7-1,5, deschisă pe spaţiul nord-vestic al bisericii, S2, a avut 7,5-1,6 a fost trasată pe rama nordică a absidei altarului; Secţiune a3, notată în plan S3 a avut orientarea N-S şi a fost trasată la 15,5 m E de biserică. Ea a avut următoarele caracteristici: 29 x 1,5 m şi a fost săpată până la -1,5 m la solul lutos steril arheologic. Absenţa inventarului funerar face dificilă încadrarea cronologică a mormintelor, singurele repere sunt observaţiile stratigrafice făcute în S1 şi S2.
M3 din secţiunea 2 este cu siguranţă anterior momentului construcţiei actualei biserici baroce a mănăstirii. Groapa mormântului 5 din S2 a suprapus un nivel cu urme de locuire din sec. al XVI-lea, în care s-a găsit o monedă de la Rudolf I (1575-1602). Ceea ce se poate spune despre mormintele găsite, în actualul stadiu al cercetării, ele se leagă de un moment mai vechi şi o parte din înmormântări s-au făcut în sec. al XVII-lea.
Cercetarea arheologică a evidenţiat în S2 urme de locuire şi activitate din sec. al XVI-lea. Între m. 0-5 a fost surprins un strat gros de 0,8 m cu urme de locuire (ceramică, chirpici, cuie, oase de animale), care delimitează o construcţie cu podeaua adâncită în pământ. La adâncimea de -1,8 m, care reprezintă fundul gropii au fost surprinse urmele unor bârne arse pe o lungime de 1,4 m şi o grosime de 0,25 m. Urmele consistente de cărbune şi arsură denotă un incendiu puternic, care a distrus locuinţa. Peste acest nivel de locuire a fost surprins la -1 m un strat compact de cărămidă şi mortar.
Absenţa inventarului funerar face dificilă încadrarea cronologică a mormintelor, singurele repere sunt observaţiile stratigrafice făcute în S1 şi S2. M3 din secţiunea 2 este cu siguranţă anterior momentului construcţiei actualei biserici baroce a mănăstirii. Groapa mormântului 5 din S2 a suprapus un nivel cu urme de locuire din sec. al XVI-lea, în care s-a găsit o monedă de la Rudolf I (1575-1602). Ceea ce se poate spune despre mormintele găsite, în actualul stadiu al cercetării, ele se leagă de un moment mai vechi şi o parte din înmormântări s-au făcut în sec. al XVII-lea. Ceramica găsită cuprinde categoria de vase uzuale, cât şi ceramică smălţuită cu analogii în lumea medievală din Serbia.
Cercetările de la Mănăstirea Sfântu Gheorghe au identificat morminte şi urme de construcţie din veacul al XVI-lea în zona investigată de la N de actuala biserică de la finele veacului al XVIII-lea. Biserica veche a mănăstirii n-a fost identificată în stadiul actual al cercetării.
Rezumat
English Abstract Sfântu Gheorghe (St. George) Monastery is situated on the middle course of Bârzana River, on an old arm of the watercourse, in a wooded area in Gătaia Plain. A modernised earth road links it along three km to the Reşiţa - Timişoara highway. The Ottoman documents from 1566 - 1567 read that the patron saint of the monastery is Sfântu Gheorghe din Nahia (St. George of Nahia). The archaeological excavations uncovered occupation and activity traces from the 16th century. We found a thick layer with occupation traces (pottery, adobe, nails, animal bones), that delimits a sunken floored building. Deep down, at -1.8 m, representing the bottom of the pit we found traces of burned beams 1.4 m long and 0.25 m thick. The consistent coal and burn traces reveal a devastating fire that destroyed the dwelling. That occupation level was overlapped by a compact brick and mortar layer. The lack of grave goods makes it difficult to date the tombs. We found also a coin from Rudolph I (1575 - 1602). In the current stage of researches, we might say about the tombs uncovered that they relate to an earlier date and a part of the burials were performed during the 17th century. The excavations at Sfântu Gheorghe (St. George) Monastery identified tombs and construction traces from the 16th century in the excavated area.
The pottery found includes the category of coarsewares, as well as enameled pottery with analogies in the mediaeval world in Serbia.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu