Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Insula Bisericuţa | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Insula Bisericuţa
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alexandru Nicolae
Alexiu Alexandru
Constantin Robert
Gămureac Emilian
Ionescu Mihai Severus
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Cod RAN    160653.03
Raport Anul acesta a fost trasată o noua secţiune (SIII), orientată N-S, de 10 x 2 m, în interiorul punctului fortificat, la cca. 18 m de borna geodezica amplasată pe insulă. Sub stratul vegetal, gros de 0,25 m, provenit în special din pulberi vegetale, s-a intrat intr-un strat brun-prăfos cu piatră mărunta, de cca. 0,4 m, care conţinea şi fragmente ceramice de epoca romano-bizantină.
În caroul 3, în acest strat a fost recuperat un toporaş din piatra de calcar, lung de 0,16 m, lat de 0,05 m şi gros de 0,04 m, prevăzut cu un orificiu circular de prindere a mânerului (toporul este spart în dreptul acestui orificiu). Pare specific epocii bronzului, deşi materialul din care este confecţionat şi lipsa oricarei urme de folosire ridică întrebări ce sperăm ca vor fi lămurite ulterior (de fapt periegheza de anul trecut a pus în evidenţă un număr relativ important de fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice). În carourile 1-2, la -0,8 m şi 0,2 m de profilul S al secţiunii, a fost identificat un nivel de calcare (podea) constituit dintr-un strat de lutuială, aşezat pe piatră măruntă legată cu pământ galben. Podina care a fost surprinsă în secţiune pe o lungime de 1,5 m şi o lăţime de 0,6 m, are o formă oarecum rectangulară (de la S la N laturile surprinse în săpătura au dimensiunile de 0,2, 0,6 şi 1,3 m ), cu colţurile rotunjite.
În carourile 2-3 s-a efectuat un sondaj, cu o lungime de 2 m şi o adâncime de -1,3 m , pentru completarea datelor stratigrafice. La 0,8 m a fost cercetată o a doua podină din lut, groasă de 0,1 m, aşezată pe un pat din piatră de mici dimensiuni legat cu pământ galben, gros de 0,25 m. Sondajul efectuat a cercetat podina pe o lungime de 0,5 m şi o lăţime de 1 m. Stratul de pământ corespunzător podinelor este de culoare brun-închis şi conţine sporadice fragmente litice de mici dimensiuni precum şi fragmente ceramice din sec. V-VI p. Chr. Cele două podine reprezintă probabil amenajari tip bordei de epoca medieval-timpurie luând în calcul şi cercetările trecute din afara incintei fortificaţiei ce probează o locuire medieval-timpurie corespunzătoare sec. IX-X p. Chr. Materialul romano-bizantin găsit în acest nivel a fost probabil scos din context de amenajările medieval timpurii, situaţie întâlnită la un mare număr de fortificaţii romane târzii.
Sub acest strat, între 0,8 şi 1,3 m, a fost identificat un nivel constituit din pământ brun-negru, cu blochete de calcar cu urme de prelucrare, din care au fost recuperate materiale ceramice de epoca romano-bizantină, precum şi un fragment semicircular de bronz (buza unui vas lată de 0,033 m), Acest nivel constituie dărâmătura ultimului nivel de locuire romano-bizantin.
Prin continuarea săpăturii în SIII şi o prelungire a acesteia până în zidul de incinta la S şi până la malul apei la N (în viitoarele campanii) sperăm să obţinem o secţiune magistrală ce va releva o stratigrafie completă a locuirii în interiorul punctului fortificat.
Desenele şi releveele au fost executate de colectivul de cercetare, iar înregistrările foto şi video de dl. Constantin Dragu, căruia îi mulţumim şi pe această cale. [M. Manucu Adameşteanu]
Cercetarea a avut ca scop completarea documentaţiei arheologice referitoare la ocuparea sitului (tipologie, cronologie) şi la relaţia sa cu cetatea Orgame/Argamum, în condiţiile în care situl complet izolat, este susceptibil de a dispare, fiind supus unui proces de eroziune accelerat.
Săpăturile efectuate în perioada interbelică de P. Nicorescu au identificat urme de locuire preistorice, greceşti, romane şi bizantine, între care şi o fortificaţie cu zid de piatră, în mare parte distrusă prin eroziune. Cercetări de teren ale colectivului care a reluat săpăturile la Capul Dolojman începând cu 1965 au confirmat rezultatele campaniei 2004. Campania anului 2004 a urmărit completarea datelor planimetrice şi stratigrafice cu privire la locuirea din interiorul fortificaţiei de epocă romano-bizantină. În acest scop în interiorul fortificaţiei, la cca. 18 m de borna geodezică amplasată pe insulă, a fost trasată o nouă secţiune (SIII), orientată N-S şi având dimensiunile de 10 x 2 m. Sub stratul vegetal, gros de 0,25 m, provenit în special din pulberi vegetale, s-a evidenţiat un strat brun-prăfos cu piatră maruntă, gros de cca. 0,4 m, în care se aflau şi fragmente ceramice de romano-bizantine.
În caroul 3, din acest strat a fost recuperat un toporaş din piatră de calcar (lungime = 0,16 m, lăţime = 0,05 m, grosime = 0,04 m), prevăzut cu un orificiu circular de prindere a mânerului (piesa este spartă în dreptul acestui orificiu). Pare specific epocii bronzului, deşi materialul din care este confecţionat şi lipsa oricarei urme de folosire ridică întrebări cărora sperăm să le putem răspunde printr-un studiu punctual. Se cuvine menţionat că în cursul perieghezei efectuate în 2003 a fost recoltat un număr relativ important de fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice). În carourile 1-2, la -0,8 m adâncime şi 0,2 m de profilul S al secţiunii, a fost identificat un nivel de călcare (podea) constituit dintr-un strat de lutuială, aşezat pe piatră măruntă legată cu pământ galben. Podeaua, surprinsă în secţiune pe lungimea de 1,5 m şi lăţimea de 0,6 m, are o formă aprox. rectangulară (de la S la N laturile surprinse în săpătură au dimensiunile de 0,2 m, 0,6 m şi 1,3 m), cu colţurile rotunjite.
Pentru completarea datelor stratigrafice, în carourile 2-3 s-a efectuat un sondaj cu lungimea de 2 m, până la adâncimea de -1,3 m. La -0,8 m a fost cercetată o a doua podină din lut, groasă de 0,1 m, aşezată pe un pat din piatră de mici dimensiuni, legat cu pământ galben, gros de 0,25 m. Sondajul efectuat a cercetat podeaua pe o lungime de 0,5 m şi o lăţime de 1 m. Stratul de pământ corespunzător celor două podele este de culoare brun-închis şi conţine sporadice fragmente litice de mici dimensiuni precum şi fragmente ceramice din sec. V-VI p. Chr. Cele două podine reprezintă, probabil, amenajari de tip bordei din epoca medieval-timpurie, dacă e să ţinem seama şi de cercetările anterioare, din afara fortificaţiei, ce probează o locuire medieval-timpurie, corespunzătoare sec. IX-X p. Chr. Materialul romano-bizantin găsit în stratul corespunzător a fost, probabil, scos din context de amenajările medieval timpurii, situaţie întâlnită la un mare număr de fortificaţii romane târzii.
Sub acest strat, între 0,8 m şi 1,3 m, a fost identificat un nivel constituit din pământ brun-negru, cu blochete de calcar cu urme de prelucrare, din care au fost recuperate materiale ceramice de epocă romano-bizantină, precum şi un fragment semicircular de bronz (buză de vas (?), cu lăţimea de 0,033 m). Acest strat constituie dărâmătura ultimului nivel de locuire romano-bizantin.
În campaniile următoare, prin continuarea săpăturii în SIII şi prelungirea acesteia până la zidul de incintă, spre S, şi până la malul apei, spre N, sperăm să obţinem o secţiune relevantă pentru cunoaşterea stratigrafiei complete a locuirii din interiorul fortificaţiei. [M. S. Ionescu].
Rezumat Resumé:
Une coupe stratigraphique (tranchée) pratiquée à l’intérieur de la fortification (10 x 2 m) a occasionné l’identification de deux planchers de demeures mi-enfuies des X-XIes siècles et de la couche des débris résultée de la destruction du mur d’enceinte. Les matériaux archéologiques fournis par les fouilles se rangent de l’Âge du bronze aux X-XIes siècles apr. J.-Chr.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu