Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Micloşoara | Comuna: or. Baraolt | Judeţ: Covasna | Punct: Castelul Kálnoki | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Civil
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Covasna
Localitate   Micloşoara
Comuna   or. Baraolt
Punct
Castelul Kálnoki
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Istrate Angel responsabil SC Damasus SRL Braşov
Cod RAN    63492.03
Raport În perioada 20-31 martie 2004 au fot reluate cercetările arheologice la Castelul Kálnoki din Micloşoara, oraş Baraolt, jud. Covasna. Planul de săpătură a fost stabilit împreună cu proiectantul general, urmărindu-se în acelaşi timp clarificarea unor aspecte legate de evoluţia clădirii şi rezolvarea unor întrebări legate de statica clădirii şi de structura geologică a terenului de fundare.
Materialele rezultate în urma cercetărilor au fost predate MNS Sfântu Gheorghe.
În campania anului 2004 au fost realizate următoarele secţiuni:
S 24 începută în campania 2002 pe latura de V a castelului a fost prelungită spre lac, astfel încât s-a ajuns la o lungime totală de 17 m, cu lăţimea de 1,5 m.
S 25 cu dimensiunile 2 x 1,5 m, a fost trasată în interiorul gârliciului actual, pentru cercetarea intrării vechi şi stabilirea unor detalii tehnice legate de zona respectivă.
S 26 cu dimensiunile 1,7 x 1,5 m, a fost trasată pe latura de E a intrării în pivniţă, în exteriorul acesteia, cu scopul de a clarifica structura intrării vechi.
S 27 cu dimensiunile 2 x 1,7 m, a fost trasată în exteriorul scării de acces la parter, pe latura de S a acesteia, pentru clarificarea structurilor legate de o eventuală intrare mai veche.
S 28 cu dimensiunile 1,7 x 1,5 m, a fost trasată în interiorul pivniţei, în colţul de SE al acesteia, cu scopul de a verifica traseul zidului estic al casei vechi, descoperită în campania anului 2003.
S 29 cu dimensiunile 1,5 x 1,5 m, a fost trasată în exteriorul clădirii, pe latura de S a acesteia, aproximativ în prelungirea S 28, cu scopul de a verifica lungimea construcţiei din etapa anterioară.
S 30 cu dimensiunile 3 x 1 m, a fost trasată pe latura de V a bastionului de NV, pentru cercetarea fundaţiilor acestui corp de clădire.
S 31 cu dimensiunile 2 x 1 m, a fost trasată de asemenea pe latura de V a bastionului de NV, pentru cercetarea colţului nordic al acestei laturi şi investigarea generală a zonei.
Latura de V, zona lacului (s 24).
S-au identificat două ziduri, care sprijineau terasele, ce coborau spre parc, aflate, faţă de peretele actual al castelului, la 7,53 m (zidul I), respectiv 11,8 m (zidul II). Zidurile par să fi fost construite concomitent cu castelul, în secolul al XVII-lea, iar ruinarea lor şi acoperirea treptată cu pământ s-au definitivat în secolul XX.
Săpăturile de pe latura de V, zona bastionului de NV (s 30-31).
A fost cercetată latura de V a bastionului. S-a constatat că ambele colţuri ale acesteia au fost, la un moment dat, sprijinite prin contraforturi masive. S-au înregistrat caracteristicile tehnice ale structurilor zidite identificate.
Săpăturile de pe latura de E, zona intrării actuale.
În interiorul intrării actuale în pivniţă, pe partea sudică a acesteia, a fost descoperită o ruină, pe care o presupunem ca aparţinând unei intrări mai vechi (S 25). Din păcate modul de rezolvare al acesteia din urmă nu s-a putut verifica prin extinderea investigaţiilor înspre N, în dreapta intrării.
În exteriorul scării de acces la parter, pe latura de S a acesteia, au fost completate informaţiile în legătură cu o scară mai veche, identificată în campania din anul 2003.
Săpăturile din colţul de SE al clădirii actuale (S 28-29).
S-a stabilit că zidul vechi identificat în campania din anul 2003, care traversează pe axa N-S clădirea actuală, nu se continuă în exteriorul acesteia din urmă. Latura de S a casei vechi trebuie să fi fost aşadar suprapusă complet de latura sudică a casei actuale.
Materialele descoperite în săpătură sunt destul de sărace, cele mai multe dintre acestea concentrându-se pe latura de V, înspre lac. Cantitativ domină fragmentele de cahle plăci decorate cu motive tapet, folosite în general pentru construirea sobelor în secolul al XVII-lea, deseori aflate însă în uz şi în prima parte a veacului următor. Alături de acestea sunt de enumerat piese decorate cu motive geometrice (o imitaţie populară la roza vânturilor încadrată de butoni stelaţi în relief proeminent) şi vegetale, cu aversul simplu sau smălţuit verde. În mod excepţional au apărut şi câteva fragmente, care aparţin repertoriului veacului al XVI-lea, vopsite cu roşu şi decorate cu motive geometrice, care imită compoziţii de tip gotic.
Ceramica de uz comun este slab reprezentată, prin fragmente din corpul unor vase de dimensiuni medii şi mari, având cel mai adesea interiorul acoperit cu smalţ incolor şi exteriorul decorat cu smalţ, angobă şi/sau vopsea. Dacă teracotele aparţin în special secolului al XVII-lea, este de remarcat faptul că vasele sunt totdeauna mai târzii, specifice mai ales secolului al XVIII-lea.
În fundaţiile cercetate a fost identificată o piatră sculptată în formă de leu, probabil un picior-suport de la o sobă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu