Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Moigrad | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Moigrad
Comuna   Mirşid
Punct
Pomet
Sector   
Toponim   Porolissum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gudea Nicolae
Cod RAN    142159.01
Raport În campania arheologică a anului 2004 cercetările arheologice din vicus-ul militar al castrului mare de pe dealul Pomet de la Porolissum au vizat continuarea cercetărilor asupra obiectivului LM3- clădire locuinţă.
Săpăturile au fost finanţate prin fonduri alocate de MCC şi MJIA Zalău. Finalizarea cercetărilor s-a realizat prin sponsorizarea cu 20.000.000 lei a acestor lucrări de către Episcopia Greco-Catolică de Oradea. Mulţumim şi pe această cale Preasfinţiei sale Virgil Todea, episcop greco-catolic de Oradea.
Clădirea convenţional numită LM3 este situată în sectorul LM al complexului arheologic Porolissum (sectorizarea complexului s-a făcut la începutul demarării cercetărilor sistematice în anul 1977, C.f Gudea 1989, 359 fig. 9), mai exact pe şaua care leagă dealul Pomet de dealul Pipaşului, în stânga drumului roman, ce urca dinspre vamă spre castru. Obiectivul se găseşte la 6 m NV de complexul de clădiri LM1 şi LM1S.
Săpăturile arheologice din campania anului 2004 reprezintă a cincea etapă de cercetare a obiectivului. Au fost trasate trei casete care au urmărit clarificarea problemelor legate de extinderea construcţiei în partea sa de NV, precum şi legat de suprafaţa dinspre drum, rămasă necercetată în anul 2003.
Caseta 1/2004, trasată în stânga S2/2003, după ce a fost lăsat între ele un martor de 0,5 m. C1 are dimensiunile de 3 x 14 m.
Caseta 2 are dimensiunile de 5,5 x 3 m, a urmărit clarificarea zidului surprins în campania arheologică a anului 2002 în Caseta 8, care sugera prezenţa unui contrafort sau a unei extinderi a clădirii în zona respectivă. Între caseta 8/2002 şi caseta 2/2004 nu a fost lăsat martor.
Caseta 3, trasată în continuarea casetei 2, la distanţă de 3 m NE faţă de aceasta. C3/2004 are dimensiunile de 2,5 x 6,5 m.
A rămas în continuare ca necercetată o suprafaţă de teren amplasată în partea de NE faţă de săpăturile efectuate în anul 2004, care va fi cercetată în campania anului 2005.
Din punct de vedere al evoluţiei s-au putut constata şi verifica în continuare prezenţa celor cinci faze mari de construcţie:
Faza 0 reprezentată de etapa în care terenul a fost traversat de şanţul şi valul de apărare a sistemului defensiv a vicus-ului
Faza 1 reprezintă etapa în care s-a renunţat la elementele sistemului defensiv prin nivelarea valului şi astuparea şanţului
Faza 2 reprezintă etapa când au fost ridicate primele construcţii din lemn cu pereţi de chirpic, a căror urme au fost surprinse în săpătură
Faza 3 o reprezintă prima etapă de construcţie a clădirii cu incintă de piatră, cu dimensiunile de 15,2 x 18 m; situată între drum şi zona şanţului sistemului defensiv, suprapunându-se parţial peste şanţul astupat
Faza 4 – LM3/2 extindere a LM3/1, construită peste zona şanţului astupat.
Faza 5 clădirea LM3/3 reprezintă a treia etapă de extindere spre NE a clădirii LM3, suprafaţă cercetată doar parţial.
În urma cercetărilor întreprinse, compartimentarea interioară a obiectivului nu suferă modificări, ci au fost verificate datele referitoare la acest aspect obţinute în campaniile precedente. Zidul îngemănat pe zidul de incintă, dinspre drum, surprins în campania anului 2002 în caseta 8 nu se dovedeşte a fi un contrafort ci un zid ce susţine prezenţa unei extinderi a clădirii în zona respectivă. Iniţial s-a crezut că extinderea este sub formă de absidă, dar pe parcursul cercetărilor s-a dovedit că este o extindere, zidul având un duct aproximativ paralel cu drumul roman.
În caseta 3 la -0,5 m, a fost surprins un pavaj compact din piatră, pe aproape întreaga suprafaţă a casetei. Campania arheologică a anului 2005 urmează să clarifice destinaţia pavajului surprins, care ar putea aparţine unei curţi interioare a clădirii LM3.
Din punct de vedere stratigrafic se evidenţiază mai multe nivele. În primul rând este nivelul de dărâmătură din piatră, după care urmează un nivel de dărâmătură reprezentat de tegulae provenind din învelitoarea acoperişului (ţigle şi olane). Succesiunea lor stratigrafică evidenţiază etapele de năruire ale clădirii. Tot din punct de vedere stratigrafic se evidenţiază nivele ce indică amenajări în interiorul construcţiei. Baza fundaţiilor zidurilor de incintă surprinse în săpătura anului 2004 este marcată de un nivel amplu de arsură ce sugerează faptul că etapa în piatră s-a realizat după ce construcţiile cu structură din lemn şi pereţi de chirpic au fost distruse ca urmare a unui puternic incendiu.
Obiectivul convenţional denumit LM3 se dovedeşte a fi o clădire locuinţă din vicus-ul militar a castrului mare de la Porolissum. Clădirea se încadrează din punct de vedere tipologic în categoria Streifenhaus, des întâlnite in vici militari. Anumite încăperi ale clădirii beneficiau de sistem de încălzire central hypocaust, care cunoaşte mai multe etape de construcţie, prin refaceri ce indică etape cronologice diferite ale realizării acestuia. Clădirea nu beneficia de sistem de aducţiune a apei în interior.
Materialul arheologic recuperat în urma cercetării nu este deosebit de bogat. Cum este firesc, prin destinaţia construcţiei predomină categoriile ceramice în care se încadrează materialele de construcţie (ţigle, olane, cărămizi) şi vase ceramice pentru păstrat provizii, alimente. Ceramica de lux este reprezentată de produse de import terra sigillata, terra sigillata porolissensis, precum şi vase ceramice glazurate. Materialul arheologic din sticlă indică prezenţa unui număr mare de plăci de sticlă pentru geam, precum şi o varietate mare de vase de sticlă. Au fost recuperate un număr impresionant de mărgele de sticlă şi rebuturi de turnare de sticlă, care sugerează posibilitatea existenţei aici a unui atelier de sticlărie. În ceea ce priveşte materialul din fier, acesta este reprezentat de o varietate tipologică prin forme şi de dimensiuni (piroane, cuie, scoabe). În general materialul arheologic recuperat în campania anului 2004 nu este bogat.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu