Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Olteni | Comuna: Bodoc | Judeţ: Covasna | Punct: Cariera de nisip (Tag) | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Neolitic;
Eneolitic;
Epoca migraţiilor;
Epoca bronzului;
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Covasna
Localitate   Olteni
Comuna   Bodoc
Punct
Cariera de nisip (Tag)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Asztalos István Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Cod RAN    63919.03
Raport Situl se află la marginea de S a satului Olteni, în punctul Tag, pe un platou înalt din dreapta Oltului. Suprafaţa sitului este de cca. 20.000 m2. Stratul de cultură este extrem de sărac. Solul steril apare la de -0,4/–0,6 m. Prin săpături arheologice au fost identificate urme de locuire din neolitic (Boian, Precucuteni), eneolitic (Cucuteni-Ariuşd), epoca bronzului (Noua), Latene dacic (sec. IV-III a. Chr.) şi sec. IV (cultura Sântana de Mureş-Cerneahov). Cercetările arheologice preventive au fost începute în acest sit în 2001 şi de atunci s-au desfăşurat în fiecare an.
În anul 2004 cercetările au început la 01.03 şi se află în curs de desfăşurare şi în prezent (noiembrie 2004). Cercetările au ca scop eliberarea terenului de sarcină arheologică, în zona extinderii carierei de nisip, de către firma S.A. Domarkt S.R.L. Braşov.
În cursul anului 2004 a fost cercetată o suprafaţă de cca. 7.000 m2., întreaga suprafaţă cercetată în aşezarea fiind de cca. 10.000 m2. Au fost cercetate 273 complexe arheologice, din care: 260 gropi menajere (Gr.), 6 locuinţe (Loc.) şi 7 complexe (Cmp.), ultimele reprezentând construcţii de suprafaţă sau uşor adâncite, cu destinaţii incerte.
Perioadei eneolitice (culturii Cucuteni-Ariuşd) îi aparţine un singur complex - Gr. 211. Groapa avea gura ovală, pereţii vericali şi fundul drept. Umplutura era formată din pământ maroniu tasat în amestec cu fragmente ceramice de factură eneolitică.
Complexele atribuite culturii Noua includ 117 gropi menajere. Acestea au fost surprinse la nivelul solului steril marcat de argilă galbenă. De cele mai multe ori gropile au forma de clopot. În partea lor superioară, până la adâncimea de -0,2 –0,3 m, gropile de obicei au umplutura, ce conţine pământ negru tasat pigmentat cu resturi de lemn şi lut ars; mai jos umplutura este de nuanţă galben-maronie, afânată, în amestec cu ceramică, fragmente de lipitură, oase de animale, piese din piatră, bronz sau os.
Complexele din Latene-ul dacic includ 3 gropi menajere: Gr. 137, Gr. 288 şi Gr. 300. Ele au gura circulară sau ovală, pereţii vericali şi fundul drept. Umplutura constă din pământ negru-maroniu, amestecat cu resturi de lemn carbonizat şi lipitură arsă şi fragmente ceramice caracteristice pentru sec. III a. Chr.
Complexele din sec. IV, cultura Sântana de Mureş – Cerneahov includ: 1 complex cu cuptoare (Cmp. 5), 6 locuinţe adâncite şi 45 gropi menajere.
Locuinţele cercetate sunt sunt adâncite, de la -0,3 până la -1 m de la nivelul solului steril. Unele dintre ele au formă rectangulară cu colţuri rotunjite (Loc. 3, 4, 6, 7), în timp ce altele (Loc. 8) sunt de formă ovală. Gropile locuinţelor au pereţii verticali şi fundul drept. Umplutura constă din pământ negru, tasat, amestecat cu resturi de lipitură arsă şi lemn carbonizat, în amestec cu numeroase fragmente ceramice şi oase de animale. În locuinţe au fost găsite instalaţii de încălzire: vetre circulare de foc sau cuptoare- pietrar. Atât în interiorul cât şi în exteriorul locuinţelor au fost cercetate gropi de stâlp.
Gropile menajere din sec. IV în cele mai multe cazuri au gura circulară, mai rar ovală, pereţii sunt verticali sau arcuiţi, uneori sunt cu trepte. Fundul gropilor este sferic sau drept. Gropile sunt adâncite între -0,3 –2,6 m, în solul steril. În general sunt mai adînci decât cele din epoca bronzului. Umplutura gropilor este formată din pământ negru, rareori brun, de cele mai multe ori tasat. Umplutura gropilor conţine resturi de lemn şi lut ars. Inventarul predominant al gropilor include ceramică, atât modelată cu mâna cât şi cea lucrată la roată. S-au mai găsit în gropi râşniţe, gresii, piese din os, sticlă, fier, precum şi oase de animale.
Cmp. 5 înclude trei cuptoare, în faţa cărora se aflau gropi puţin adâncite cu cenuşă. Cmp. 5 acoperea suprafaţa de 4,1 x 2,1 m. Cuptoarele erau de forma ovală cu diametrul cuprins între 0,85–1,1 m. Vetrele cuptoarelor făceau corp comun cu bolţile sferice. Doar într-un singur caz bolta prăbuşită s-a păstrat, în celelalte cazuri bolţile au fost distruse. Grosimea vetrelor amenajate direct pe solul steril varia între 0,04 şi 0,06 m, iar cea a boltei păstrate era de 0,02 m. În gropile aflate în faţa cuptoarelor şi umplute cu cenuşă au fost găsite fragmente ceramice provenind de la vasele lucrate la roată.
Complexe a căror încadrare cronologică nu a fost determinată cuprind 4 complexe de suprafaţă, precum şi 96 gropi menajere.
Cmp. 1 era o construcţie de suprafaţă, de formă ovală cu dimensiunile de 5,2 x 3,4 m, marcată de aglomerările de lipitură. În partea nord-vestică acest complex suprapunea o groapă menajeră aparţinând culturii Noua (Gr. 236). În jurul complexului au fost surprinse şi 7 gropi de stâlp. În partea nord-estică, se afla o vatră distrusă din care s-au păstrat doar câteva fragmente de lipitură. Complexul a fost adâncit până la -0,2 m de la nivelul solului steril. Inventarul constă în fragmente ceramice atipice.
Cmp. 2 este reprezentat de o groapă de formă neregulată cu dimensiunea de 4,2 x 2,1 m, adâncit până la -0,8 m în solul steril. În interiorul acestui complex au fost descoperite două gropi menajere şi o groapă de stâlp. Umplutura complexului consta din pământ maroniu nisipos, afânat, în amestec cu fragmente de lipitură şi lemn carbonizat. De aici au fost recoltate bucăţii mari de lipitură cu urme de fier topit, precum şi material ceramic.
Cmp. 3 reprezenta urme ale unei amenajări de suprafaţă de formă ovală (0,7 x 0,5 m) adâncite până la 15 cm în solul steril. Umplutura complexului a fost formată dintr-o aglomerare de pietre plate şi fragmente ceramice depuse în pământ negru afânat.
Cmp. 6 a fost delimitat printr-o pată de pământ galbenă cu pete negre, de formă ovală cu dimensiunile de 3,8 x 2, 4 m. În cuprinsul lui au fost cercetate două gropi.
Gropile menajere a căror atribuire încă nu a putut fi stabilită înclud atât cele în care a fost descoperit material arheologic atipic cât şi cele fără inventar.
Analiza mai amănunţită a materialului descoperit va aduce probabil elemente care să permită precizările privind încadrarea lor corectă.
Cercetările de teren sunt în curs de desfăşurare şi probabil vor fi continuate în anul viitor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu