Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Lazuri | Judeţ: Satu Mare | Punct: Lubi-Tag | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca   Epoca bronzului; Epoca migraţiilor (sec. III - VI); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; 
Tipuri de sit   aşezare; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Satu Mare
Localitate   Lazuri
Comuna   Lazuri
Punct   Lubi-Tag
Sector   
Toponim   
Colectiv   I. Carol Kacsó (MJ Baia Mare) II. Ioan Stanciu (IAIA Cluj)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    137979.01
Raport I. Locuirea din epoca bronzului

Obiectivul săpăturilor de la Lazuri, punctul "Lubi-Tag", este cerceetarea sistematică a unei staţiuni din Câmpia Someşului, în care se succed mai multe locuiri: din a doua jumătate a mileniului II a.Chr., din primele secole şi de la sfârşitul mileniului I a.Chr. şi din mileniul I p.Chr.
Locuirea din epoca bronzului aparţine purtătorilor culturii Suciu de Sus şi culturii Gava. Descoperirile de la Lazuri nu pot da încă un răspuns siguur la problema dacă cele două culturi se succed nemijlocit una după alta sau dacă între ele există o anumită cezură în timp, chiar şi în condiţiile sesizării unei întretăieri de locuinţe, dintre care una a furnizat materiale Suciu, iar cealaltă materiale Gava. În privinţa ceramicii Suciu de la Lazuri se remarcă o anumită diferenţă în comparaţie cu descoperirile similare din zonele colinare din nordul Transilvaniei: prezenţa în cantitate apreciabilă a ceramicii fine şi llipsa aproape completă a celei striate. Dintre piesele Suciu mai deosebite găsite în anul 1994 este de menţionat un idol feminin bogat ornamentat din lut ars, deosebit de celelalte reprezentări umane cunoscute ale culturii, pe care apar schiţate, printre altele, şi pandantive semilunare, identice cu cele din bronz, într-o dispunere, ce redă, foarte probabil, modul lor de purtare. Ceramica ce provine din aşezarea hallstattiană de la Lazuri prezintă certe similitudini cu cele din descoperirile grupului prescitic de tip Mezöcsát. În acest fel se identifică pentru prima dată în nord-vestul Transilvaniei, printr-un material consistent, aspectul cultural căruia îi aparţine şi depozitul de bronzuri de la Vetiş.

II. Aşezările din secolele II - IV şi VI - VII

Urmând unor succinte sondaje efectuate de către Muzeul din Satu Mare în anii 70, a început odată cu campania arheologică 1993 cercetarea sistematică a importantului obiectiv din punctul Lubi Tag.
Campania 1994 a avut ca obiectiv principal identificarea şi cercetarea complexelor arheologice situate la vest de suprafaţa investigată în anul 1993. Cu acest scop au fost trasate patru suprafeţe (nr.1-4) şi o secţiune (S III).
A fost săpată ultima porţiune dintr-un bordei (L. 2) de mari dimensiuni (suprafaţă de cca. 43 m pătraţi), al cărui inventar - reprezentativă fiind ceramica - poate fi datat în sec. III şi prima jumătate a sec. IV d.Chr. O mică porţiune dintr-o locuinţă contemporană (L. 9) a fost cercetată în Suprafaţa nr. 3. Datarea exactă a acestui orizont de locuire nu este posibilă în actualul stadiu al cercetării, deoarece a fost săpat un număr redus de complexe, iar piesele de inventar cu expresivitate cronologică lipsesc deocamdată.
Au fost cercetate alte două gropi dreptunghiulare, cu laturile lungi orientate N-S, pereţii lor fiind lutuiţi şi puternic arşi (groapa nr. 5/Suprafaţa 2 are dimensiunile laturilor 1,68 x 1,68 x 1,36 x 1,28 m, iar groapa nr. 1/Suprafaţa 4: 1,20 x 1,06 m). Fragmentele ceramice din umplutura lor nu permit o legătură sigură cu vreuna dintre locuirile atestate în punctul Lubi Tag.
A fost integral cercetată în Suprafeţele 1 şi 4 o altă locuinţă din secolele VI-VII (numărul celor cercetate până acum este de 4), foarte bine păstrată. Are plan pătrat, adâncită în pământ cu 0,60 m, iar în colţul sud-vestic era amenajat cuptorul, într-un bloc de lut cruţat. Inventarul descoperit este reprezentat exclusiv prin ceramică lucrată cu mâna, neornamentată (oale simple, identice aşa-numitului tip Praga-Korceak); în cuptor au fost găsiţi 11 vălătuci de lut ars, cu forme şi dimensiuni diferite.
S IV (12 x 2 m), trasată la 300 m V faţă de locul săpăturii deja descrise, a avut menirea de a verifica un loc susceptibil de a fi fost utilizat ca necropolă. Situaţia stratigrafică este parţial neclară aici, deoarece fusese săpat un canal de drenaj, pământul scos fiind ulterior nivelat.
Pare să existe totuşi un strat de cultură, din care au ieşit fragmente ceramice de epocă romană. Au fost identificate două gropi, cu formă circulară în plan, deocamdată cu destinaţie nesigură. Nu este exclus ca aşezarea din epoca romană, eventual o fază din existenţa ei, să se extindă până în această zonă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu