.
Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tău Anghel (Alburnus Maior) | Anul: 2004
Anul:
2004
Epoca:
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Domestic
Județ:
Alba
Localitate:
Roşia Montană
Comuna:
Roşia Montană
Punct:
Tău Anghel (Alburnus Maior)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alicu Dorin responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Bota Emilian-Simion Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ciongradi Carmen Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Damian Paul responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Isac Adriana Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Paki Adela Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Rusu-Bolindeţ Viorica Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Voişian Valentin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Alburnus Maior"
Sectorul Tău Anghel este situat în partea sud-estică a actualei localităţi Roşia Montana. Cele 12 proprietăţi care au constituit obiectul cercetării arheologice preventive a colectivului de arheologi al MNIT în acest sector înconjoară practic Tău Anghel. În partea sud-vestică a lacului menţionat se află Tău Brazi, iar în partea sud-estică, zona e...ste mărginită de drumul de acces care duce la Roşia-Poieni.
Toate proprietăţile cercetate au fost păşuni, situate la poalele Vârfului Şulei (1060 m), la o altitudine cuprinsă între 900 şi 1000 m. Vârful Şulei se află în partea sud-estică a zonei cercetate, câteva dintre proprietăţile cercetate (Tănase Rozalia, Morar Laurenţiu Ioan, Ciura Francisc) fiind mărginite de câţiva versanţi muntoşi care se aflau, spre N, pe aceeaşi linie cu vârful menţionat (cel mai înalt din zonă).
Nu sunt menţionate cercetări arheologice sau descoperiri fortuite de materiale arheologice în zona în discuţie. În IDR III/3, nr. 405 a, figurează un altar votiv dedicat lui Silvano Silvestri, descoperit în 1981, cu ocazia construirii drumului spre Roşia–Poieni, în punctul numit "Citera". Aşa cum precizam mai sus, drumul de acces spre Roşia-Poieni mărgineşte, spre SE, sectorul Tăul Anghel, altarul respectiv fiind singura atestare a unor posibile vestigii arheologice în imediata vecinătate a zonei cercetate de noi.
Cercetarea arheologică preventivă a fost efectuată în perioada 7 august – 25 septembrie pe 12 proprietăţi ale RMGC, situate în zona Tăului Anghel, în scopul realizării unui proiect investiţional pentru deschiderea unei exploatări aurifere care urmează să afecteze terenul cercetat. În sectorul în discuţie, se intenţiona deschiderea unei cariere de piatră de către investitor.
Nu a existat o evaluare teoretică sau de teren anterioară a zonei cercetate. Informaţiile despre sectorul respectiv au fost obţinute paralel cu derularea săpăturilor arheologice preventive, prin periegheze efectuate de membrii colectivului de cercetare.
În vederea cercetării unei suprafeţe mari incluse în sectorul în discuţie, am utilizat tehnici şi metode non-distructive—periegheze, precum şi metode distructive—secţiuni stratigrafice realizate manual. Au fost executate 35 de secţiuni stratigrafice, care au încercat să acopere, pe cât posibil, întreaga zonă supusă cercetării arheologice.
Rezultatele cercetărilor arheologice au fost următoarele:
Fosta proprietate Szekely Belus Akos si Szekely Viorica este situată la SE de Tău Anghel, la o altitudine de cca. 1000 m. Întreaga proprietate este păşune, aproximativ în treimea ei sud-estică fiind un mic tău care separă părţile menţionate ale proprietăţii. La cca. 10 m E de latura nordică a acestui tău, de la E la V, pământul este surpat pe întreaga lungime a proprietăţii şi pe o lăţime de 10-15 m. Din acest motiv, cercetarea arheologică s-a concentrat la S de tăul existent pe proprietatea în discuţie, fiind practicate 12 secţiuni (011301002-013). A fost efectuată şi o secţiune de control la 3,9 m de latura nordică a tăului menţionat (011301001) de 20 x 2 m.
Secţiunile deschise în intervalul menţionat au fost următoarele:
011301001. 20 x 2 m. Solul vegetal are o grosime mică (0,1 m), secţiunea în discuţie fiind amplasată la 3,9 m S de un mic tău, amenajat prin excavare de fostul proprietar al terenului. Sub glie urmează un strat de depunere format dintr-un pământ brun-gălbui, amestecat cu pietre de diferite dimensiuni, cu o grosime de 0,6 m. În carourile 7-10 au fost descoperite câteva pietre de dimensiuni mai mari, neprelucrate. Nu au fost descoperite nici un fel de complexe sau materiale arheologice. Solul steril apare la -0,8 m.
011301002. 10 x 2 m. Solul vegetal are o grosime de 0,2 m. Urmează un strat brun-gălbui mai afânat, cu o grosime de 0,65 m, în care, îndeosebi în carourile 3-5, apar pietre de diferite dimensiuni. În suprafaţa, în carourile amintite, au apărut pietre de dimensiuni mari şi medii, neprelucrate. Stratul steril, sub forma unui lut brun-albăstrui, cu pietre de dimensiuni mici în componenţă, apare la -0,9 m. În caroul 5 a apărut pânza freatică la -0,7 m.
011301003. 10 x 2 m. Cu excepţia unei stânci de mari dimensiuni (0,98 x 1,2 m), descoperită în caroul 2 aproximativ pe mijlocul secţiunii, nu au fost găsite complexe arheologice. Solul actual este reprezentat de un humus cu grosimea de 0,1 m, sub care se află un strat brun-gălbui afânat. În acesta din urmă apar sporadic, îndeosebi în carourile 1-2 şi 4 şi pe profilul vestic, pietre de dimensiuni diferite. Stratul steril este reprezentat de un pământ brun-albăstrui, compact, în care apar şi pietricele, aflat la -1,1 m. În carourile extreme ale secţiunii a apărut pânza freatică.
011301004. 10 x 2 m. Total sterilă din punct de vedere arheologic. Solul vegetal are grosimea maximă de 0,1 m. Sub el apare acelaşi strat brun-găbui, afânat, cu pietre de dimensiuni mici şi medii în compoziţie, cu grosimea de 0,5 m. Stratul steril este reprezentat de un pământ relativ compact, amestecat cu pigmenţi portocalii şi cu pietre mici. Adâncimea maximă -0,85 m.
011301005. 10 x 2 m. În suprafaţa au apărut câteva pietre mari, la o adâncime variabilă cuprinsă între -0,4 -0,6 m. Unele sunt aşezate direct pe pământ, altele au la bază pietre de mici dimensiuni. Nu constituie complexe arheologice.
Solul vegetal are 0,1 m grosime. Sub el apare un strat brun-gălbui, de 0,6 m grosime, având în compunere pietre de mici dimensiuni. Stratul steril este reprezentat de un pământ brun-albăstrui, compact, cu pietricele, aflat la -0,9 m. În cele două extremităţi ale secţiunii a apărut pânza freatică.
011301006. 10 x 2 m. În carourile 4-5 ale secţiunii, între m. 5,9 şi 10, a apărut o platformă de pietre de dimensiuni mari, aflată la o adâncime variabilă cuprinsă între 0,15 şi 0,35 m. Pietrele mari, care par aşezate pe direcţia SE-NV, au la bază pietre de mici dimensiuni pe porţiunea menţionată. Ideea că ar putea reprezenta un complex arheologic ne-a fost sugerată de prezenţa unor fragmente ceramice medievale târzii (sec. XVI-XVII), descoperite în stratul de umplutură care acoperea platforma respectivă, ca şi pe întreaga suprafaţă a secţiunii. Cu excepţia complexului menţionat, pe restul secţiunii nu au fost descoperite alte elemente de construcţie.
În vederea conturării complexului şi edificării asupra tipului de locuire prezent în zonă, au mai fost deschise secţiunile S 7 (011301007), S 9 (011301009) şi S 10 (011301010) (vezi descrierile mai jos).
Solul vegetal are grosimea de 0,15 m. Sub el apare un strat brun-gălbui afânat, în care sunt prezente sporadic pietre de mici dimensiuni.
011301007. 10 x 2 m. A fost deschisă la 0,5 m S de S 6, pentru a putea surprinde continuarea platformei de pietre dezvelite în secţiunea S 6 (011301006). În carourile 3-5 ale noii secţiuni, între m. 5,2 şi 10, au apărut de asemenea pietre de mari dimensiuni, care par prelucrate. Spre deosebire de situaţia din secţiunea S 6, unde pietrele mari sunt în poziţie orizontală, în noua secţiune ele sunt înclinate în general spre NV, mai rar spre SE. În caroul 5, la -0,2 -0,3 m, s-au conturat două aglomerări de pietre de dimensiuni mici şi medii cu aspect neregulat, între care apar, mai rar, şi pietre mari, înclinate. Pe restul suprafeţei nu au fost descoperite alte vestigii arheologice. În caroul 3, în stratul de umplutură de deasupra platformei de pietre, au apărut fragmente ceramice medievale târzii.
Din punct de vedere stratigrafic, avem următoarea situaţie: solul vegetal are o grosime de 0,2 m. Sub el apare acelaşi strat brun-gălbui, afânat, specific zonei, în care apar sporadic pietricele. În carourile 3-5, în acelaşi strat, apar pietrele care constituie complexul arheologic menţionat.
În afara acestor aglomerări de pietre, nu au fost descoperite alte elemente de construcţie (structuri de lemn, chirpic etc.), care să ne ajute la precizarea caracterului acestui complex. Probabil că este vorba despre o locuire temporară medieval târzie-premodernă (temelie de şură?), dat fiind şi specificul zonei în care a fost descoperită (1000 m altitudine, păşune).
011301008. În carourile 1-3 ale secţiunii, între m. 0 şi 4,2, apare un aliniament de pietre plate. Ele par să fie grupate în forma literei "T", dinspre profilul nordic către cel sudic. Pietrele plate au la bază pietre de mici dimensiuni şi sunt înclinate spre E. Adâncimea la care apar este de -0,5 m. Ar putea reprezenta o compartimentare a unei construcţii (?). Din păcate, nu a fost descoperit nici un fel de material arheologic care să ne permită să considerăm amenajarea de pietre respectivă ca pe un complex. În colţul vestic al secţiunii a apărut pânza freatică la adâncimea de -0,75 m.
Din punct de vedere stratigrafic s-a constatat următoarea situaţie: solul vegetal are o grosime de 0,2 m. Sub el apare stratul brun-gălbui afânat, în care sunt prezente pietricele. Stratul steril apare la -0,75 m.
011301009. În caroul 1 al secţiunii, între m. 0 şi 2,62, la o adâncime cuprinsă între -0,55 şi -0,75 m, a apărut un grupaj de pietre, legat de complexul arheologic descoperit în secţiunile S 6 (011301006) şi S 7 (011301007). Acesta pare să fie orientat SV-NE, însă se află la o adâncime mai mare decât platforma descoperită în S 6 şi S 7. Nu au fost găsite alte vestigii pe restul suprafeţei cercetate. În caroul 1 au apărut câteva fragmente ceramice medieval târzii.
Solul vegetal are 0,2 m grosime. Sub el apare stratul brun-gălbui afânat, specific zonei. Solul steril apare la -1,2 m şi este reprezentat de un pământ brun-albăstrui, compact, amestecat cu pietricele.
011301010. A fost deschisă pentru urmărirea complexului arheologic surprins în S 6 (011301006) şi S 9 (011301009). În suprafaţă nu a apărut continuarea amenajării de pietre din secţiunile menţionate; numai în caroul 4 apar câteva pietre izolate.
Din punct de vedere stratigrafic, situaţia este asemănătoare cu cea a secţiunii precedente: stratul vegetal are 0,15 m grosime. Stratul următor este reprezentat de acelaşi pământ brun-gălbui, afânat, în care numai în caroul 4 apar câteva pietre de mici dimensiuni. Stratul steril este constituit dintr-un pământ brun-albăstrui, cu pietre în compoziţie şi apare la -0,9 m.
011301011. Secţiune sterilă din punct de vedere arheologic. Sporadic, pe suprafaţa secţiunii, au apărut pietre izolate, de dimensiuni variabile. Stratul vegetal are grosimea maximă de 0,1 m. Sub el apare un strat brun-gălbui afânat, cu pietre de dimensiuni diferite în compoziţie. Stratul steril se află la -0,7 m adâncime.
011301012. Nu au fost descoperite complexe sau materiale arheologice. Sporadic, pe suprafaţa secţiunii au apărut pietre de dimensiuni diferite.
Din punct de vedere stratigrafic s-a constatat următoarea situaţie: humusul actual are o grosime de 0,20 m. Sub el a fost identificat un strat brun-gălbui, afânat, cu pietre de dimensiuni variabile în compoziţie. Stratul steril apare la -0,65 m.
011301013. A fost amplasată în prelungirea lui S 3 (011301003). Un mic grupaj de pietre, care nu au reprezentat un complex arheologic, a fost dezvelit în caroul 5 al secţiunii, la -0,6 m. În caroul 1 a apărut pânza freatică. Stratul vegetal are maxim 0,1 m grosime. Stratul următor este acelaşi sol brun-gălbui afânat, în care numai în caroul 1 au apărut câteva pietre. Stratul steril se află la -0,7 m.
011301014. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,7 m. Glia are o grosime maximă de 0,6 m, după care urmează un strat de pământ maro închis, cu pietre de carieră neprelucrate, cu o grosime maximă de 0,7 m. Sub acest strat apare solul steril. Fără material arheologic.
011301015. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,3 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,6 m, după care urmează un strat de pământ maro închis, amestecat cu pietre şi lentile de nisip. Acesta are o grosime maximă de 0,7 m. Sub acest strat apare solul steril. Fără material arheologic.
011301016. Dimensiuni:10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,7 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,2 m, după care avem un strat alcătuit din pământ maro, cu lentile de nisip. Acest strat are o grosime maximă de 1 m. Sub acest strat apare stânca nativă. Fără material arheologic.
011302. Fosta proprietate Vuzdugan Ştefan şi Vuzdugan Agota, actual proprietate RMGC, se află la cca 100 m SE de Tău Anghel. Se învecinează la S cu fosta proprietate Szekely Belus Akos şi Szekely Viorica, de care este despărţită printr-un gard. Proprietatea în discuţie se prezintă sub forma unei pante foarte accentuate, care coboară de la E spre V până în imediata vecinătate a Tăului Anghel. Este străbătută, la extremitatea vestică, de un mic pârâiaş, care se varsă în tăul menţionat. Este păşune. Cercetările de suprafaţă nu au dus la descoperirea unor urme arheologice, ceea ce ne-a determinat să efectuăm două secţiuni, menite să ne ofere informaţii cu privire la stratigrafia sitului. Prima secţiune (011302001), de 15 x 2 m, a fost amplasată în partea estică a pantei, paralelă cu aceasta. Se află la 9,2 m E de gardul proprietăţii şi la 13 m E de drumul de ţară care vine din centrul satului şi se intersectează în vecinătatea Vârfului Şulei cu drumul pietruit care merge la Roşia Poieni. Cea de-a doua secţiune (011302002), de 10 x 2 m, a fost efectuată în extremitatea nord-vestică a pantei, perpendicular pe aceasta. Ambele secţiuni au fost sterile din punct de vedere arheologic.
011302001. 15 x 2 m. A fost deschisă paralel cu panta pe care este amplasată fosta proprietate Buzdugan. În plan nu au apărut nici un fel de complexe arheologice, ci numai pietre neprelucrate de diferite dimensiuni. Din punct de vedere stratigrafic, sub stratul vegetal, gros de 0,15 m, a apărut un strat brun-roşcat, lutos, în care apar sporadic şi pietre. Solul steril este reprezentat de un lut portocaliu foarte lutos, în care apar şi pietre. Adâncimea maximă atinsă este de -0,75 m.
011302002. 10 x 2 m. A fost amplasată în extremitatea nord-vestică a proprietăţii Buzdugan, perpendiculară pe pantă. Nu au apărut complexe sau materiale arheologice. În carourile 2-3 ale secţiunii a apărut apă, pânza freatică fiind mai sus aici datorită existenţei unui pârâiaş care se varsă în Tău Anghel. Stratigrafia secţiunii nu prezintă elemente deosebite: sub stratul vegetal, cu o grosime de 0,1-0,15 m apare un strat brun-închis, afânat, sporadic cu pietricele în compoziţie. Adâncimea maximă este de -0,76 m.
011303. Fosta proprietate Tănase Petru şi Tănase Rozalia , actual proprietate RMGC, se află la E de proprietatea Vuzdugan Ştefan, fiind despărţită de aceasta din urmă de drumul de ţară menţionat mai sus. Se prezintă sub forma unui mic platou, aflat chiar la poalele unei zone stâncoase, foarte abrupte (1060 m), care a aparţinut lui Ciura Francisc, actual de asemenea proprietate RMGC. Cercetările de suprafaţă nu au pus în evidenţă urme arheologice, însă datorită caracteristicilor terenului, au fost trasate cinci secţiuni. Prima dintre ele (011303001) a fost trasată pe o mică ridicătură, care se afla aproximativ în centrul proprietăţii. Următoarea (011303002) a fost amplasată la baza pantei menţionate, perpendicular pe aceasta. Următoarele două secţiuni au fost trasate în extremitatea sud-estică a fostei proprietăţi Tănase, în imediata vecinătate a şurii acesteia. Ultima dintre secţiuni a fost amplasată la 1,5 m S de gardul care delimitează proprietatea în discuţie de proprietatea Galdău Sofia. Raţiunea trasării acestei secţiuni în zona amintită s-a datorat informaţiei furnizate de Galdău Sofia, care a menţionat descoperirea unei inscripţii pe proprietatea ei la aratul unei suprafeţe pentru cultivarea cartofilor.
În urma cercetării arheologice, au fost constatate următoarele:
011303001 10 x 2 m. În suprafaţă, nu au fost descoperite decât câteva pietre de mari dimensiuni, amplasate la extremităţile de S şi de N ale secţiunii. Stratigrafic, situaţia s-a conturat în felul următor: sub stratul vegetal, cu o grosime de maxim 0,15 m, a apărut un strat brun închis, cu pietricele în compoziţie. Stratul steril este constituit dintr-un lut gălbui, nisipos, în care apar pietre sfărâmicioase de aceeaşi culoare. Adâncimea maximă: -0,85 m.
011303002. 10 x 2 m. Sub humusul vegetal, pe întreaga suprafaţă a secţiunii au apărut pietre mari, neprelucrate. Ele nu s-au constituit în complexe arheologice. Nu au fost descoperite nici un fel de materiale arheologice. Din punct de vedere stratigrafic, sub stratul vegetal, gros de maximum 0,15 m, a apărut un sol brun-gălbui afânat, cu pietre de dimensiuni variate în compoziţie. Stratul steril este reprezentat de un sol gălbui nisipos, în care apar pietre sfărâmicioase de aceeaşi culoare. Adâncimea maximă: -0,8 m.
011303003. 10 x 2 m. A fost deschisă în extremitatea sud-estică a fostei proprietăţi Tănase Rozalia, la 7,8 m N de colţul nord-estic al şurii de pe proprietatea menţionată. În suprafaţă au fost descoperite câteva pietre de mari dimensiuni, neprelucrate. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia se prezintă astfel: sub stratul vegetal, cu o grosime de 0,15 m, se află un strat brun-gălbui afânat, în care apar sporadic pietricele. Solul steril este reprezentat de un strat gălbui, nisipos, în care apar pietre sfărâmicioase, de aceeaşi culoare. Adâncimea maximă este de -0,65 m.
010103004. 10 x 2 m. A fost amplasată la 10 m S de secţiunea 011303003, datorită prezenţei unor denivelări care ar fi putut anunţa o posibilă construcţie. Din păcate, cu excepţia unor pietre mari, neprelucrate, aflate în caroul 5 al secţiunii, nu au fost descoperite alte vestigii arheologice. Stratigrafic, sub solul vegetal, cu grosimea cuprinsă între 0,1-0,15 m, a apărut acelaşi strat brun-gălbui afânat, cu pietricele în compoziţie. Stratul steril este constituit dintr-un lut gălbui, nisipos, amestecat cu pietre sfărâmicioase. Adâncimea maximă: -0,6 m.
011003005. 10 x 2 m. Secţiune deschisă în scopul surprinderii unor posibile vestigii arheologice, ce s-ar fi putut lega de informaţia oferită de Galdău Sofia, proprietara terenului de la N de zona cercetată, cu privire la descoperirea unei inscripţii cu ocazia efectuării lucrărilor agricole. Din păcate, în suprafaţă, cu excepţia unei pietre neprelucrate, aflate în caroul 1 al secţiunii, nu au fost găsite alte urme arheologice. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia este puţin diferită de cea a celorlalte secţiuni cercetate pe aceeaşi proprietate. Stratul vegetal are o grosime mare (0,3-0,4 m), după care urmează un strat de aceeaşi grosime negru, în care apar sporadic, îndeosebi în carourile 4-5 ale secţiunii, pigmenţi de arsură care ar putea anunţa un nivel de călcare antic. Solul steril este reprezentat de acelaşi lut gălbui, nisipos. Adâncimea maximă: -1,2 m. Nu au fost descoperite materiale arheologice.
011304. Fosta proprietate Morar Laurenţiu, Morar Ioan, Morar Pavel este situată la 1060 m altitudine, la poala muntelui, la SE de fosta proprietate Tănase şi la NE de fosta proprietate Ciura Francisc. Se mărgineşte înspre SV cu proprietatea particulară a Elenei Câmpean. Este loc de fânaţ, cu pantă accentuată, străbătut în extremitatea sud-vestică de un mic izvor. Perieghezele efectuate nu au dus la descoperirea vreunui material arheologic. Au fost trasate două secţiuni de 10 x 1,5 m, situate: 011304001 în partea sud-estică a terenului în discuţie, paralelă cu panta şi 011304002, la cca. 15 m N de prima, perpendiculară pe pantă.
Situaţiile arheologice constatate în secţiunile efectuate au fost următoarele:
011304001. 10 x 1,5 m. În suprafaţă au apărut pietre de dimensiuni diferite, neprelucrate, fără a constitui complexe arheologice. În caroul 1, la cca. 0,4 m, a apărut pânza freatică, datorită prezenţei unui izvor pe terenul în discuţie. Din punct de vedere stratigrafic, sub stratul vegetal, cu o grosime de 0,1 m, în caroul 1 al secţiunii a apărut un lut de culoare portocalie, foarte compact (lechi). Solul steril este constituit dintr-un strat brun închis, cu multe pietre. Adâncimea maximă: -0,4 m. Nu a fost descoperit nici un material arheologic.
011304002. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,25 m. Glia are o grosime maximă de 0,4 m, după care apare un strat alcătuit din pământ negru-maro, cu pietre de carieră neprelucrate şi cu pietriş. Acest strat are o grosime maximă de 0,5 m. Urmează solul steril. Fără material arheologic.
011305. Proprietatea Ciura Ioan.
011305001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,75 m. Glia are o grosime maximă de 0,2 m, după care urmează stânca nativă. Între m. 5 şi m. 10 avem un strat de pământ negru, cu pietre de carieră neprelucrate şi gresie. Acest strat are o grosime maximă de 0,7 m. Fără material arheologic.
011306. Proprietatea Gruber Pavel.
011306001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,8 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,25 m, după care avem un strat de pământ maro închis, cu o grosime maximă de 0,4 m. Sub acesta apare solul steril. Fără material arheologic.
011307. Fosta proprietate Szekely Akos.
011307001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,1 m. Glia are o grosime maximă de 0,15 m, după care urmează un strat alcătuit din pământ maro închis, cu pietre cu o grosime maximă de 0,7 m. Sub acest strat apare lutul virgin. Fără material arheologic.
011308. Proprietatea Boia Petru.
011308001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -1,1 m. Glia are o grosime maximă de 0,15 m, după care urmează un strat alcătuit din pământ maro închis, cu pietre cu o grosime maximă de 0,7 m. Sub acest strat apare lutul virgin. Fără urme arheologice.
011309. Proprietatea Gruber Mirela
011309001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă 1,1 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,2 m, urmează un strat de pământ maro închis, cu o grosime de 0,7 m, după care apare solul steril. Fără urme arheologice.
011309002. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,8 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,2 m, urmează un strat cu o grosime de 0,3 m, alcătuit din pământ maro închis, după care urmează solul steril. Fără material arheologic.
011310. Proprietatea statului român.
011310001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,8 m. Glia are o grosime maximă de 0,2 m, urmează un strat de pământ gri cu o grosime de 0,40 m, după care urmează stânca nativă. Fără urme arheologice.
011311. Proprietatea Câmpean Elena.
011311001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,9 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,25 m, urmează un strat alcătuit din pământ maro deschis, cu pietre de carieră neprelucrate cu o grosime maximă de 0,7 m, după care apare stânca nativă. Fără urme arheologice.
011311002. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,7 m. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,15 m, urmează un strat cu o grosime maximă de 0,4 m alcătuit din pământ negru-maroniu cu pietre, după care apare stânca nativă. Fără material arheologic.
011312. Proprietatea Plic Ovidiu.
011312001. 10 x 1,5 m, adâncime maximă -0,95 m. Proprietar Plic Ovidiu. Solul vegetal are o grosime maximă de 0,15 m, urmează un strat cu o grosime maximă de 0,4 m, alcătuit din pământ negru-maroniu cu pietre, după care apare stânca nativă. Fără material arheologic.
În urma cercetării arheologice preventive efectuate în sectorul Tău Anghel, am constatat lipsa vestigiilor aparţinând unor epoci istorice anterioare, cu excepţia unei locuiri temporare de sec. XVI-XVII pe fosta proprietate Szekely Belus Akos. În afara unor aglomerări de pietre, pe proprietatea menţionată nu au fost descoperite alte elemente de construcţie (structuri de lemn, chirpic etc.), care să ne ajute la precizarea caracterului acestui complex. Probabil că este vorba despre o locuire temporară medieval târzie-premodernă (temelie de şură?), dat fiind şi specificul zonei în care a fost descoperită (1000 m altitudine, păşune).
Absenţa unei locuiri umane mai consistente este explicabilă prin altitudinea mare la care se află proprietăţile cercetate, ca şi prin lipsa unei guri de mină în imediata apropiere a acestora, care să fi constituit motivul existenţei unui habitat al minerilor în zona respectivă.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO