Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Satu Barbă | Comuna: Abram | Judeţ: Bihor | Punct: Groapa de animale | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Eneolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Satu Barbă
Comuna   Abram
Punct
Groapa de animale
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Bem Cătălin responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Florea Mihai Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Fronescu Ionuţ Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Moldoveanu Katia Muzeul Naţional de Istorie a României
Nicolae Cătălin Muzeul Naţional de Istorie a României
Oanţă-Marghitu Sorin Muzeul Naţional de Istorie a României
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Cod RAN    27141.01
Raport Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Autostrada"
Obiectivul principal al cercetărilor arheologice de pe tronsonul 3C (Dolea – Margine) al viitoarei autostrăzi Borş–Braşov, a fost identificarea unor potenţiale staţiuni arheologice care urmau, firesc, apoi să fie cercetate de o manieră importantă, care să permită realizarea propunerii de descărcare de sarcină arheologică. Exagerările în ceea ce priveşte densitatea secţiunilor şi-au găsit şi o finalitate arheologică. Obiectivul principal a devenit astfel cercetarea exhaustivă a întregului spaţiu susceptibil de a fi reţinut dovezi ale .prezenţei umane.
Necunoscută anterior, staţiunea de la Satu Barbă Groapa de Animale este situată aproximativ între Km 015+850 şi Km 016+000, având o suprafaţă de cca. 100 x 100 m.
Aşezarea este amplasată pe un platou dominant, mărginit spre E şi V de câte o vale relativ abruptă, pentru ca spre N să se piardă lin în lunca Barcăului. Spre S se leagă prin pante mai mult sau mai puţin line de zona montană.
Pare să fie vorba de locuire de foarte scurtă durată (cel puţin prin prisma rezultatelor - a fost cercetată efectiv o suprafaţă de 311 m2) aparţinând probabil culturii Bodrogkéresztúr. Singurele complexe descoperite şi cercetate integral sau parţial sunt groapa unui bordei (săpată în trepte, cu dimensiuni minimale de 3,4 x 4,7 m) - identificat în urma trasării unor secţiuni în afara traseului autostrăzii pentru surprinderea unor eventuale limite ale staţiunii - şi alte trei complexe, posibile gropi (omogenizarea pedogenetică nu a permis, oricum, conturarea nici uneia), conţinând câte două vase1. Nu există concentrări de materiale arheologice, cu excepţia amintitelor complexe. Materialul ceramic descoperit în toate cele 24 de secţiuni este de mici dimensiuni, difuz spaţial şi aparent rulat. Inventarul litic este alcătuit din câteva zeci de deşeuri şi aşchii din obsidian, un nucleu epuizat şi şase lamele din aceeaşi materie primă şi două fragmente de râşniţe. [C. Bem]
Elemente de stratigrafie geologică
Ionuţ Fronescu
Stratigrafia, similară în toate cele 24 de secţiuni cercetate în sit, este următoarea - 1 - sol vegetal (de max. 0,08 m). 2 - silt fin cenuşiu-gălbui-albicios, omogen, compact, bine sortat. 3 - nivel carbonatic fin, alb-cenuşiu, omogen, relativ compact, cu o porozitate ridicată, bine sortat. Acest nivel conţine şi puţinele urme antropice identificate şi din el a fost săpată şi groapa bordeiului (din S014D şi S014DI). S-a format în dauna nivelului siltic prin precipitarea carbonaţilor de calciu. 4 - argilă siltică cu muscovit brun roşcată, eterogenă, compactă, bine sortată, cu pete şi concentrări oxidice (de fier şi mangan). Nici in cazul acestei stratigrafii nu există vreun nivel antropic.

Succesiunea unităţilor sedimentare eşantionate
Constantin Haită
Din umplutura gropii unui bordei eneolitic a fost prelevată o probă – succesiunea sedimentară este următoarea: argilă siltică de culoare brun gălbuie, structură cu agregate prismatice fine (1-2 cm) şi fisuraţie prismatică, relativ omogenă, foarte compactă, care conţine foarte rari constituenţi antropici (cărbune şi fragmente siltice gălbui de dimensiuni mm) şi impregnaţii argiloase brun închis.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Materialul ceramic este in curs de restaurare în Laboratorul de Restaurare Ceramică a MNIR.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu