.
Sânnicolau Mare | Comuna: or. Sânnicolau | Judeţ: Timiş | Punct: Selişte | Anul: 2004
Anul:
2004
Epoca:
Epoca bronzului;Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Neprecizată
Perioade:
Epocă neprecizată;
Epoca post-romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Județ:
Timiş
Localitate:
Sânnicolau Mare
Comuna:
or. Sânnicolau
Punct:
Selişte
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bejan Adrian responsabil Universitatea de Vest, Timişoara
Măruia Liviu Universitatea de Vest, Timişoara
Cod RAN:
Raport:

Cercetări arheologice sistematice începând din anul 1995. S-a stabilit stratigrafia sitului, succesiunea nivelelor de locuire şi zonele cu pondere maximă pentru fiecare nivel. Din anul 2000 s-a iniţiat o a doua etapă de cercetare pentru a se determina raportul dintre complexele de locuire. S-au descoperit până în prezent, în cele 26 de secţiuni practicate (cu casetele adiacente), următoarele complexe de locuire...:
- epoca bronzului: un segment al şanţului de apărare şi două morminte de incineraţie în urnă, cât şi două morminte de incineraţie în groapă
- epoca postromană (sec. III/V-VI) - patru locuinţe, trei gropi de provizii, cinci vetre de cuptor, două morminte de inhumaţie, segmente de şanţuri care, probabil, despărţeau complexele de locuire. În campaniile anului 2002-2003, pe o lungime de 15 m în secţiune, s-a degajat un şanţ care, probabil, înconjura un complex de locuire. S-au surprins două laturi şi unghiul rotunjit dintre ele. În campania anului 2004 s-a descoperit un mormânt de inhumaţie şi care, după inventarul funerar (o căniţă de lut tipică), poate fi atribuit unui individ de origine sarmatică.
- sec. VIII-IX - o locuinţă;
- sec. XI-XII - unsprezece locuinţe, două cuptoare, o vatră exterioară locuinţelor, şaptesprezece gropi de provizii, zece gropi menajere, o fântână de apă cu pereţii făţuiţi cu lut;
- feudalismul dezvoltat - unsprezece locuinţe, unsprezece gropi de provizii, cincisprezece gropi menajere, o vatră exterioară locuinţei, necropola aşezării, din care s-au evidenţiat, deocamdată, şase morminte.
Şantier şcoală pentru practica de specialitate a studenţilor din anul I, secţiile Istorie, Istorie-o limbă străină şi Istorie-Teologie. Obiectivul cercetării arheologice: studiul organizării habitatului în aşezările primului mileniu p. Chr. şi în feudalism, precum şi stabilirea stratigrafiei sitului şi a relaţiei dintre complexele de locuire.
În anul 2004 s-au continuat cercetările trecându-se, pentru prima oară, într-un sector nou, la N de drumul de ţară care împarte platoul de la V spre E, paralel cu şoseaua Sânnicolau Mare–Arad. S-au trasat trei secţiuni: S1–S3/2004 (S24–S26), S1 şi S2 paralele, orientate N-S, perpendiculare pe drum şi S3, la 30 de m E distanţă de S1 şi orientată V-E şi la aceeaşi distanţă de drum ca şi latura nordică a S1.
În secţiunile trasate continuă nivelele de locuire suprapuse şi în zona de la N de drum (nivele feudale şi feudale timpurii, postroman şi preistoric). Pornind de la nivelul de călcare modern se pot enumera:
- feudal: în S1 şi S2 - trei vetre feudale aparţinând unor locuinţe, trei gropi de provizii, gropi menajere şi de stâlp; fântână feudală în care s-a coborât până la 4,2 m fără a se atinge fundul; în S3 s-a identificat necropola feudală de inhumaţie, din care s-au dezvelit şase schelete, toate fără inventar, dar după dispunerea mortului sunt probabil creştini. Cercetările ulterioare vor putea preciza mai bine care este raportul dintre aşezare şi necropolă.
- feudal timpuriu: trei gropi de provizii feudal timpurii (sec. XI-XII), sub nivelul de locuire feudal (aşezare şi necropolă)
- postroman: în cantitate mică este prezentă ceramica cenuşie de sec. II-IV în toate cele trei secţiuni. Nivelul este foarte distrus, cu greu s-a putut localiza în S1/S2 profilul unei locuinţe de sec. III–IV, o a doua surprinzându-se sub necropola feudală din S3, unde au apărut şi o groapă de provizii şi un cuptor din această perioadă. În S1 şi S2 au fost degajate, aparţinând acestui nivel, 3 gropi de mormânt de inhumaţie. Într-una s-a găsit un schelet aproape integral (lipsesc părţi din tors), având la picioare depusă o căniţă lucrată cu mâna. Celelalte două sunt fără mort (cenotafe), cu câteva oase provenind de la ofranda de carne.
- preistoric: nivelului îi aparţin cel puţin două morminte de incineraţie distruse, unul localizat doar prin câteva fragmente ceramice şi osoase cremate, iar cel de-al doilea prin groapa de mormânt cu urna păstrată extrem de fragmentar. La extremitatea nordică a secţiunilor S1 şi S2 nivelul de călcare se adânceşte mult, rezultând un şanţ artificial cu nivele succesive de umplutură. Probabil aparţine celei mai vechi utilizări a locului, în preistorie.
Cercetările din campaniile 2003-2004 deschid o nouă perspectivă asupra sitului de la Sânnicolau Mare "Selişte", vizând rezolvarea unor noi probleme care au apărut prin descoperirea necropolei feudale, cât şi prin localizarea mai precisă a necropolei postromane şi sporirea numărului de morminte de incineraţie preistorice. În aceste condiţii cercetarea va continua şi în anii următori, până la elucidarea deplină a structurii complexelor arheologice.
Materialul arheologic rezultat din săpătură este reprezentat, în majoritatea covârşitoare a sa, îndeosebi din ceramică, extrem de fragmentară, fără posibilităţi reale de reconstituire. Ceramica este tipică şi specifică orizontului cronologic căreia îi aparţine, în totalitate fiind de uz curent şi de provenienţă locală, fără a conţine vreun element mai deosebit. Materialul osteologic se înscrie în nota specifică a sitului, fiind reprezentat îndeosebi de oase de animale mari (probabil bovine, cabaline şi, eventual, porcine). Descoperirea necropolei feudal târzii, dar şi a mormântului sarmatic postroman au impus adoptarea unor măsuri pentru colectarea, descrierea, repertorierea şi depozitarea materialului osteologic uman. În virtutea acestui deziderat a fost iniţiată colaborarea cu specialişti şi studenţi ai Catedrei de Antropologie de la Facultatea de Sociologie – Filozofie. Întreg materialul arheologic descoperit se află depus în depozitul de arheologie al Catedrei de Istorie, la UV Timişoara, sala 311.
Tehnici de cercetare: cercetare clasică, efectuată prin executarea de secţiuni şi casete adiacente, care surprind stratigrafia şi complexele arheologice pe verticală şi orizontală. Materialul arheologic rezultat este transportat în depozitul de arheologie al UV Timişoara pentru investigaţie arheologică şi antropologică. Terenul este redat agriculturii după fiecare campanie anuală. Nu au apărut, până în prezent, vestigii care să impună protejarea lor pe loc. Punerea în valoare a obiectivului se va face prin publicarea monografiei arheologice şi prin studiile ştiinţifice care vor fi întocmite.
Următoarele campanii de cercetare pe platoul "Selişte" de la Sânnicolau Mare vizează stabilirea relaţiilor dintre complexele de locuire contemporane prin deschiderea unor casete în care se urmăreşte stratigrafia orizontală pentru a se putea deduce raportul care a existat între elementele de habitat aparţinând aceluiaşi nivel cronologic. De asemenea se vizează lămurirea succesiunii etapelor de locuire din preistorie (epoca bronzului) şi până în feudalismul târziu (sec. XVII-XVIII), prin departajarea clară a nivelelor de cultură specifice. Descoperirea necropolei aşezării feudal târzii, cât şi a unor elemente de habitat mai deosebite, impune cercetarea, cel puţin pentru încă o campanie de săpătură, a elementelor nou apărute.
Până la ora actuală nu au apărut elemente de habitat care să impună restaurarea şi conservarea lor pe loc. După fiecare campanie arheologică terenul este evacuat de urmele excavaţiilor şi redat agriculturii.

Bibliografie:

CCA 1996; 1997; 1998; 1999; 2000; 2001; 2002; 2003; 2004.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO