.
Târgşoru Vechi | Judeţ: Prahova | Punct: La Mănăstire | Anul: 2004
Anul:
2004
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic;Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Mezolitic;
Epoca modernă;
Neolitic;
Eneolitic;
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Județ:
Prahova
Localitate:
Târgşoru Vechi
Comuna:
Târgşoru Vechi
Punct:
La Mănăstire
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Ciupercă Bogdan Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Frînculeasa Alin Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Lichiardopol Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Măgureanu Andrei Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Niculescu Gheorghe Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Aflată la 9 km de oraşul Ploieşti, rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi, punctul La Mănăstire, se întinde pe o suprafaţă de 17 ha pe malurile pârâului Leaota, azi colmatat.
Situl arheologic de la Târgşoru Vechi este unul dintre cele mai bogate şi mai importante din România, cercetarea arheologică a perimetrului rezervaţiei începând în 1956. În decursul celor aproape 50 de ani de cercetări sistematice neî...ntrerupte, au apărut urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în sec. XX p. Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl.
Campania de cercetare s-a desfăşurat în lunile iunie-august 2004, şantierul beneficiind de fonduri MCC şi MJIA Prahova.
Obiectivele au fost continuarea cercetării Cas. XIII din sectorul B (sectorul necropolei Sântana de Mureş şi al incintei medievale) şi cercetarea sectorului D (sectorul de aşezări din Mileniul I) prin prelungirea secţiunii magistrale.
Sector B
A fost continuată cercetarea casetei XIII B. pentru clarificarea situaţiei arheologice. Cas. XIII B a fost extinsă până la dimensiunile de 12 x 8 m. ca metodă de săpătură au fost păstraţi martori stratigrafici care împart suprafaţa casetei în patru sectoare.
În urma cercetărilor au fost observate noi nivele arheologice care demonstrează un fapt oarecum surprinzător: colţul de NE al incintei medievale a fost puternic locuit, suferind o multitudine de nivelări, lucru nici pe departe înregistrat în alte zone ale incintei.
Au fost făcute noi observaţii asupra complexului E 1 privind stratigafia, nivelul de fundare şi materialul de construcţie, observaţii care par să arate o altă tehnică faţă de cea a realizării zidului de incintă.
Complexul 1. A fost surprins în Cas XIII B în carourile 3-4/B, la adâncimea de -0,64 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă ovală. Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu nivele de umplere de arsură, pigment de cărbune şi chirpic. Este mărginit de E1, E21 şi suprapus de complexul 2/2004. Inventarul constând din fragmente ceramice, zgură, oase de animal, ustensile din fier, fragmente de cărămizi ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 2. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 3-4/A-B, la adâncimea de -0,37 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă rectangulară, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 3,9 x 4 m. Complexul este o nivelare din fragmente de cărămizi dispuse pe trei nivele, cu straturi de pământ intercalate. Suprapune complexul 1/2004, fiind de asemenea mărginit de E1 şi E2, suprapune complexul 3/2004. Conform observaţiilor stratigrafice şi datorită fragmentelor de cărămizi este vorba despre o nivelare medievală.
Complexul 3. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 3-5/A-C, la adâncimea de -0,62 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă neregulată, complexul este o nivelare din pietre mari de râu dispuse pe un singur nivel. Este suprapus de complexul 2/2004, perforat de E1 şi E2, mărginit la NV de zidul de incintă. Conform observaţiilor stratigrafice este vorba despre o nivelare medievală.
Complexul 5. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 3-4/A-C, la adâncimea de -0,83 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă neregulată, cu dimensiuni de 4 x 4 m, complexul este o nivelare din pietre mici de râu dispuse pe un singur nivel ’’legate’’ cu lut galben. Conform observaţiilor stratigrafice este vorba despre o nivelare medievală.
Complexul 6. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 4/B, la adâncimea de -0,74 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă rectangulară, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 2,15 x 0,62 m. Umplutura constă în pământ de culoare brun-cafenie cu pigment de cărbune, arsură, chirpic, pietricele. Inventarul constând din fragmente ceramice (ulcior) ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 7. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 1-2/B, la adâncimea de -1,1 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă rectangulară, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1,86 x 1,64 m. Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă-brună cu pigment de cărbune şi arsură. Observaţiile stratigrafice par să atribuie complexul stratului medieval.
Complexul 8. A fost surprins în Cas. XIII B, carourile 1-2/A, la adâncimea de -1,1 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă rectangulară, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 2,3 x 0,8 m. Pe laturile de NE şi SV prezintă două nişe laterale de formă rectangulară, nedispuse simetric, posibil amprentele unor bârne. Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă-brună cu pigment de cărbune şi arsură. Observaţiile stratigrafice par să atribuie complexul stratului medieval.
Complexul 9. La adâncimea de -1,1 m a fost observat un nivel de lutuială şi arsură, surprins în toată suprafaţa cercetată. Stratigrafic este suprapus de zidul de incintă, perforat de E1 şi E2, ca şi de complexele 7/2004 şi 8/2004. Conform observaţiilor pare să fie atribuibil epocii medievale.
Sector D
În sectorul ’’D’’ al rezervaţiei arheologice a fost finalizată cercetarea S c.I începută în campania anterioară şi a fost deschisă secţiunea S I/2004, şanţ menit să continue secţiunea magistrală trasată în anii ’60 de către dl. Diaconu.
Identificarea magistralei a fost făcută în campania din 2003 prin corelarea planului general al săpăturilor cu o nouă ridicare topografică şi observaţii arheologice2.
Dimensiunile secţiunii S I/2004 sunt de 70 x 1,5 m, iar adâncimea maximă atinsă (măsurată de la nivelul actual de călcare) este de -1,8 m. Pentru cercetarea unei situaţii complexe au fost deschise Casetele VII D şi VIII D.
Complexul 1. A fost surprins în S I/2004 în carourile 5-6 şi în caseta VII D în carourile 2-4, la adâncimea de -0,68 m (observabilă în grund). De formă rectangulară în plan şi "U" în secţiune, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1 x 5 m (lungime parţială, complexul traversând atât S I cât şi Cas VII). Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu pigment de cărbune şi chirpic. Stratigrafic, Cpl.1 taie Cpl. 4. Inventarul constând din fragmente ceramice, fragmente de sticlă, resturi de pipe şi obiecte din fier şi bronz atribuie complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 2. A fost surprins în S I/2004 în carourile 11-12, la adâncimea de -0,64 m (observabilă pe profilul magistral). Cercetat parţial, de formă rotundă, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1,04 x 0,42 m (lăţime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare neagră cu pigment de cărbune şi arsură de culoare roşie-cărămizie. Fără inventar, complexul poate fi atribuit stratului medieval datorită observaţiilor stratigrafice.
Complexul 3. A fost surprins în S I/2004 în caroul 12, la adâncimea de -0,74 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă ovală-neregulată, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 0,9 x 0,86 m (lungime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu pigment de cărbune şi chirpic. Inventarul constând din câteva fragmente ceramice ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 4. A fost surprins în Cas VII D în carourile 3-4, la adâncimea de -0,74 m (observabilă în grund). Cercetat integral, de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 2,1 x 3,25 m. Complexul a fost distrus parţial de Cpl.1. Din arhitectura sa au fost observate două gropi de pari (una pe latura de NE şi cealaltă în colţul de N). Nu a fost observată o amenajare specială a podelei. Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu pigment de cărbune şi chirpic. Identificarea Cpl.4 drept locuinţă nu este certă mai ales datorită neidentificării instalaţiei de foc (distrusă de Cpl.1 ?). Inventarul constând din câteva fragmente ceramice ar atribui complexul nivelului aşezării din sec. II-III.
Complexul 5. A fost surprins în S I/2004 în caroul 18, la adâncimea de -0,64 m (observabilă în grund). Cercetat parţial, de formă rotundă, complexul are o umplutura constând din pământ de culoare negricioasă cu pigment de chirpic. Inventarul constând din câteva fragmente ceramice ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 6. A fost surprins în S I/2004 în carourile 20-21, la adâncimea de -0,6 m (observabilă în profilul magistral). Cercetat parţial, de formă rotundă, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1 x 0,8 m (lăţime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu tentă verzuie, cu pigmentaţie de arsură, chirpic şi cărămidă. Inventarul constând din fragmente ceramice şi oase de animal ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 7. A fost surprins în S I/2004 în caroul 22, la adâncimea de -0,66 m (observabilă în profilul magistral). Cercetat parţial, de formă circulară, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1,23 x 0,76 m (lăţime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă cu pigment de cărămidă şi rocă calcaroasă. Inventarul constând din fragmente ceramice şi oase de animal ar atribui complexul, împreună cu observaţiile stratigrafice, stratului medieval.
Complexul 8. A fost surprins în S I/2004 în carourile 22-23, la adâncimea de -0,54 m (observabilă în profilul magistral). Cercetat parţial, de formă rotundă, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 1,2 x 0,8 m (lăţime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare gri-verzuie, foarte greu observabilă, cu pigment de arsură şi chirpic. Inventarul constând din câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna ar atribui complexul nivelului aşezării din sec. II-III.
Complexul 9. A fost surprins în S I/2004 în caroul 23-24, la adâncimea de -0,3 -0,42 m (observabilă în grund şi profil). Cercetat parţial, de formă rectangulară-neregulată, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 2,1 x 1,5 m (lăţime parţială, complexul intrând atât în profilul de E cât şi în cel de V). Este vorba despre o zonă cu cărămizi medievale aflate în poziţie secundară, dând impresia de resturi aruncate de la o posibilă construcţie demolată. Inventarul constând numai din cărămizi medievale ar atribui complexul stratului medieval.
Complexul 10. La adâncimea de -0,3 m a fost identificată o instalaţie de foc (S I/2004, caroul 35). În formă de potcoavă la nivelul vetrei (-0,76 m), cuptorul a fost construit din pietre şi cărămizi. Acestea din urmă sunt cărămizi romane, pe una dintre ele, păstrată integral, putându-se citi ştampila LEG XI CPF. Instalaţia aparţine probabil unei locuinţe ce urmează a fi cercetată. Sistemul de construcţie ar fi un indiciu pentru datarea complexului în secolele VI-VII.
Complexul 11. În carourile 34-36 din S I/2004, a fost identificat un complex de locuire. Pentru cercetarea acestuia a fost deschisă Cas. VIII D. Adâncimea de surprindere a fost la -0,56 m, iar cea maximă de -0,94 m faţă de nivelul actual. De formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,28 x 3,42 m, complexul are în colţul de S un cuptor amenajat într-un calup de lut cruţat. O a doua instalaţie de foc, vatră deschisă, a fost identificată în centrul locuinţei. Pe mijlocul laturii de SV a fost observată o groapă de par. Inventarul a constat doar în câteva fragmente ceramice, din care a putut fi întregit un vas. Dispunerea acestora a fost pe calupul de lut cruţat, în spatele boltei cuptorului şi pe podea, în faţa acestuia. Datarea este în sec. VIII–X.
Complexul 12. A fost surprins în S I/2004 în caroul 34. Cercetat parţial, de formă rotundă, complexul are dimensiunile surprinse în grund de 0,9 x 0,86 m (lăţime parţială, groapa intrând în profilul de V). Umplutura constă în pământ de culoare negricioasă-verzuie cu pigment de cărbune şi chirpic. Inventarul constând din câteva fragmente ceramice ar atribui complexul epocii bronzului, cultura Monteoru.
Complexul 13. Identificat în S I/2004, caroul 36, complexul se prezintă sub forma unei mici gropi ai cărei pereţi au fost tapetaţi cu pietre puternic arse. De menţionat ca pământul din jurul pietrelor nu prezintă urme de arsură, fapt ce indică aducerea pietrelor din altă parte. Scopul acestei amenajări ne scapă.
Complexul 14. Groapă descoperită în S I/2004, carourile 32-33, la adâncimea de -1 m. De formă rotundă, cu dimensiuni de 1,28 m, are o umplutură de culoare negricioasă. Fără inventar.
Complexul 15 - În caroul 35, S I / 2004, a fost cercetat un vas, din care a putut fi întregit corpul, din păcate fără buză sau fund. Probabil aparţine unei gropi ale cărei limite nu au putut fi observate.
Complexul 16. A fost surprins în Caseta VIII/2004 în caroul 3. Este vorba despre o groapă de formă rotundă cu dimensiuni de 0,6 x 0,7 m. Complexul perforează complexul 4. Inventarul constă în fragmente ceramice ce datează complexul în epoca medievală.
Complexul 17. În carourile 21-22 din S I/2004, a fost cercetată o groapă rotundă cu dimensiuni de 1,1 x 1,6 m. Cu o umplutură negricioasă, complexul a fost suprapus de Cpl. 7/2004. Fără inventar.
Complexul 18. Observat în carourile 20-21, S I/2004, la adâncimea de -1,48 m. Este vorba despre o groapă rotundă cu umplutură de culoare neagră. A fost suprapus de Cpl. 6/2004. Inventarul constă în fragmente ceramice atipice.
Complexul 19. A fost cercetat în S I/2004, carourile 28-29. Complexul a fost surprins la -0,5 m şi constă într-o suprafaţă de formă neregulată, caracterizată prin prezenţa unei cantităţi mari de oase de animal. Fără inventar în afara oaselor de animal.

Rezumat:
The objectives of the 2004 archaeological campaign at Târgsoru Vechi were to research the area XIII from the "B" sector and the settlements from the 1st millennium from the "D" sector.
In the "B" sector we enlarge the area XIII B (12 x 8 m). During the researches we noticed new archaeological layers which demonstrate that the North-East corner of the second mediaeval enclosure was intensively used. That is surprising compared to the scarce remains of human activities in the rest of the enclosure in Mediaeval Times.
In the "D" sector we finalized the researches in the trench S c.I from the 2003 campaign. Also, S I/2004 was opened for the continuation of the researches in the main transversal section opened in the sixties. For the full researches of the complex 1 and 4 /2004 (a mediaeval ditch and 2nd -3rd centuries construction), we opened the area VII D. For the complex 11 /2004 (8th – 10th centuries building), the area VIII D was opened. The majority of the archaeological complexes were garbage pits from the Mediaeval Period. We mention also a pit from the Bronze Age, Monteoru culture.
English Abstract:

The objectives of the 2004 archaeological campaign at Târgşoru Vechi were to research the area XIII of the "B" sector and the settlements from the 1st millennium of the "D" sector. In the "B" sector we enlarged the area XIII B (12 x 8 m). During the researches we noticed new archaeological levels which demonstrate that the north-east corner of the second mediaeval enclosure was intensively used. That is surprising compared to the scarce remains of human activities in the rest of the enclosure during the Middle Ages. In the "D" sector we completed the excavations in the trench S c.I from the 2003 campaign. Also, SI/2004 was opened for the continuation of the excavations in the main transversal section opened in the '60s. For the full researches of the complex 1 and 4/2004 (a mediaeval trench and 2nd -3rd centuries construction), we opened the area VII D. For the complex 11/2004 (8th – 10th centuries building), the area VIII D was opened. The majority of the archaeological complexes were dump pits from the Middle Ages. We mention also a pit from the Bronze Age, the Monteoru culture.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO