Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târgu Trotuş | Judeţ: Bacău | Punct: Ţarna Nouă | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca   Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII); Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Târgu Trotuş
Comuna   Târgu Trotuş
Punct   Ţarna Nouă
Sector   
Toponim   
Colectiv   Alexandru Artimon (DCCPCN Bacău), Lăcrămioara Stratulat (CMIA Bacău)
Colectiv sector   
Instituții implicate  Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău
 Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău
Persoane implicate  Alexandru ARTIMON
Cod RAN    25834.01
Raport În anul 2004 au continuat cercetările arheologice în aşezarea medievală urbană situată pe teritoriul actual al com. Tg. Trotuş (judeţul Bacău), în punctul "Ţarna Nouă", aflat în zona de N a localităţii.
Cercetările arheologice au fost întreprinse de CMIA Bacău, cu fonduri din partea Consiliului Judeţean Bacău şi s-au desfăşurat în perioada 18 octombrie-18 noiembrie 2004.
Menţionăm faptul că cercetările arheologice, începute în 1976, au căpătat caracterul de săpături sistematice, fiind investigată aşezarea de caracter urban, a vechiului oraş Trotuş (sec. XIV-XVII).
În perioada anilor 1976-2003 au fost trasate în această zonă a vechiului oraş un număr de 42 secţiuni, dispuse astfel încât în funcţie de formele de relief, dar şi de posibilităţile reale de lucru, să se obţină cât mai multe date şi observaţii privind aşezarea medievală urbană de aici.
Analiza datelor arheologice obţinute la Tg. Trotuş în anii 1976-2003 a avut ca rezultat descoperirea a 43 de locuinţe, a 10 cuptoare de uz casnic şi ars oale, a 22 gropi menajere, cât şi a fundaţiei unei vechi biserici româneşti din sec. XIV-XV şi a dezvelirii a 214 morminte din sec. XV-XVII.
De asemenea, cu acest prilej s-a descoperit un bogat material arheologic, format din ceramică de uz casnic şi ornamentală, obiecte de fier de diverse întrebuinţări meşteşugăreşti, gospodăreşti şi casnice, obiecte de podoabă şi monede locale şi străine (germane, turceşti, poloneze, raguzane, ungureşti, ruseşti etc.).
Cercetările arheologice au urmărit, pe cât a fost posibil, investigarea perimetrului vechi al aşezării urbane în zonele de N, S, E şi V1.
În anul 2004 ne-am propus să continuăm investigarea zonei de S a oraşului, pentru clarificarea perimetrului vechi al aşezării, mai ales că în această zonă se păstrează şi astăzi construcţii vechi, cum ar fi Biserica "Sfinţii voievozi Mihail şi Gavril", ridicată în secolul al XVII-lea, Biserica catolică, construită în secolul al XVI-lea şi alte edificii medievale.
În scopul celor enunţate mai sus, în anul 2004, în perioada 18 octombrie-18 noiembrie, am trasat o secţiune în lungime de 37 m şi lăţime de 1,5 m, orientată N-S şi numită convenţional cu nr. 43, faţă de celelalte secţiuni, trasate în anii anteriori în zona veche a oraşului.
Merită să relevăm faptul că în zona de S a perimetrului vechi al oraşului, în anii 1981-1983, au fost întreprinse cercetări arheologice de mare amploare, care s-au finalizat cu descoperirea unei vechi biserici româneşti din secolul al XIV-lea şi a unui cimitir din sec. XV-XVII2. De asemenea, în cadrul unor cercetări întreprinse în această zonă, în anii anteriori, s-au descoperit locuinţe, cuptoare de uz casnic, gropi menajere, ateliere meşteşugăreşti deosebit de importante pentru istoria oraşului (ne referim la secţiunile 33, 36, 38)3.
Investigaţiile arheologice întreprinse în S 43, trasată în 2004 şi paralelă cu S 42, trasată la cca. 14 m spre V, în 2003, ne-au oferit posibilitatea să evidenţiem aceleaşi nivele de locuire stabilite în perioada cercetărilor anterioare (1976-2003)4.
În acest scop, s-a dovedit din nou că stratigrafia locului pe care l-au cuprins investigaţiile noastre arheologice de la Tg. Trotuş nu este complicată. Baza săpăturii este, fără excepţie, reprezentată de solul viu de culoare galben-murdar. La partea superioară a solului viu şi fără ca până în prezent să se înscrie într-un strat continuu de cultură, au apărut în anumite porţiuni fragmente ceramice neolitice corodate. Acest lucru s-a observat destul de clar, în cadrul acestei secţiuni (S43), în caroul 16, la adâncimea de -0,6 m faţă de nivelul actual de călcare, unde s-au descoperit mai multe fragmente ceramice din epoca neolitică. După aceea urmează un strat de pământ de culoare cenuşiu deschis, corespunzător nivelului de locuire din a doua jumătate a secolului al XIV-lea – sec. XV. În această zonă se observă destul de clar subţierea acestui strat de locuire, în sensul că e o locuire mai mult sporadică, ceea ce ne determină să credem că ne aflăm în zona de margine a vechiului oraş. Acest lucru ne oferă posibilitatea să emitem ipoteza că vatra veche a oraşului era spre N.
Stratul imediat următor, de culoare cenuşiu închis, destul de bogat în materiale arheologice, corespunde nivelului de locuire de la începutul secolului al XVI-lea şi până la sfârşitul veacului al XVII-lea. În sfârşit, deasupra acestui strat, în care numai la bază apare un material arheologic unitar (sfârşitul secolului al XVII-lea), în rest el fiind destul de amestecat, se află stratul arabil actual.
Cercetările arheologice întreprinse în S 43 ne-au oferit posibilitatea să identificăm două complexe de locuire. Ne referim la descoperirea locuinţei 44, în cadrul carourilor 15-18, şi a locuinţei 45, din carourile 10-13.
Pentru dezvelirea locuinţei 44 s-a trasat o casetă în lungime de 4,5 x 3 m. După cercetarea completă a zonei respective, în profilul peretelui de V al locuinţei, s-a observat că începuturile acesteia pornesc de la stratul de pământ de culoare cenuşiu închis, ce corespunde sec. XVI-XVII, şi se adânceşte în pământ până la -1,3 m faţă de nivelul actual de călcare. În profilul peretelui de V al locuinţei se observă fragmente ceramice din sec. XVI-XVII, fragmente de cahle, urme de lupe şi zgură, cărbuni arşi, arsură puternică.
Din cercetările întreprinse aici a reieşit că este o locuinţă de formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,5 x 3 m şi care avea intrarea situată în partea de V. Tipuri la fel de locuinţe, ca cel descris mai sus, au mai fost găsite aici la Tg. Trotuş, în anii anteriori6.
Un alt aspect relevat de cercetarea arheologică integrală a locuinţei ne-a oferit posibilitatea să emitem ipoteza că aici se afla un atelier meşteşugăresc în care se produceau pentru piaţa oraşului numeroase obiecte din fier (cuie, piroane de diferite tipuri, unelte meşteşugăreşti şi gospodăreşti, scoabe pentru locuinţe etc.). În sprijinul opiniei noastre ne vine descoperirea a numeroase lupe şi zgură, cărbuni mulţi, arsură puternică în zona locuinţei.
Pentru studierea tuturor aspectelor privind începuturile, evoluţia şi sfârşitul locuinţei, am apelat la materialul arheologic recuperat cu prilejul acestor cercetări. Ne referim la descoperirea unor fragmente ceramice nesmălţuite ce provin de la căni, oale borcan, capace, pahare, castroane, farfurii, în cantităţi nu prea mari şi care sunt arse oxidant şi mai puţine arse reducător.
Ceramica smălţuită, descoperită în cantitate şi mai mică, provine de la căni, ulcioare, castroane, farfurii, arse oxidant (culoare roşie) şi smălţuite în interior cu motive geometrice, florale, vegetale stilizate. Ceramica nesmălţuită şi smălţuită este atribuită sec. XVI-XVII.
În ceea ce priveşte ceramica ornamentală s-a găsit în cantităţi mici, provenind de la cahle şi plăci de perete, nesmălţuite, în stare fragmentară, decorate cu motive geometrice, florale şi vegetale stilizate, caracteristice sec. XVI-XVII.
În ceea ce priveşte obiectele de fier, sunt găsite în cantitate mică şi provin de la cuie, piroane, cuţite, un pinten. S-au mai descoperit 3 pipe în stare fragmentară şi trei cute din piatră.
La fel, s-au găsit numeroase fragmente de oase de animale, provenind de la porcine, ovine, caprine, bovine, cabaline etc.
Studierea materialului arheologic recuperat ne-a oferit posibilitatea să concluzionăm că locuinţa făcea parte din construcţiile orăşeneşti ridicate în acest perimetru la mijlocul secolului al XVI-lea şi care a durat până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. De asemenea, am ajuns la concluzia, pe baza puţinului material arheologic recuperat, să emitem ipoteza că proprietarul a părăsit intenţionat locuinţa şi şi-a stabilit sediul în altă zonă a oraşului.
Aşa cum am arătat mai sus, în cadrul S 43, carourile 10-13, s-a dezvelit o altă locuinţă, notată de noi cu nr. 45. Pentru dezvelirea acesteia s-a trasat caseta nr. 2, cu dimensiunile de 5 m lungime şi 3 m lăţime.
Din observaţiile stratigrafice, pe baza materialului arheologic recuperat, am ajuns la concluzia că locuinţa a fost ridicată la începutul secolului al XVI-lea şi a durat până la mijlocul veacului al XVII-lea.
După dezvelirea locuinţei, care avea dimensiunile de 4,25 x 3,5 m şi se adâncea în pământ până la -1,45 m, am trecut la recuperarea materialului arheologic format din ceramică de uz casnic şi ornamentală, obiecte din fier, oase de animale provenind de la ovine, bovine, caprine, cabaline, oase de păsări şi numeroase pietre de râu. După degajarea întregului pământ, am reuşit să aflăm planul ei (4,25 x 3,5 m), de formă rectangulară, care avea în partea de NE vatra cu dimensiunile de 1 x 0,5 m.
În privinţa materialului arheologic, care a fost studiat la laboratorul de restaurare al CMIA Bacău, a reieşit că ceramica de uz casnic arsă oxidant şi care provine de la căni, oale borcan, pahare, castroane, farfurii, este smălţuită şi nesmălţuită.
Ceramica nesmălţuită este majoritară, în stare fragmentară şi provine de la căni, oale borcan, capace, pahare, farfurii, arse oxidant, dar mai sunt şi fragmente ceramice arse reducător.
Ceramica smălţuită, în cantitate mai puţină, provine de la căni, ulcioare, farfurii, pahare, în mare majoritate smălţuită în interior (smalţ verde, maroniu sau cu figurine geometrice, florale şi vegetale stilizate.
În cantitate foarte puţină s-au găsit şi fragmente ceramice de caolin. Ceramica este tipică sec. XVI-XVII.
Merită evidenţiată şi descoperirea unor fragmente de cahle şi plăci de perete, decorate geometric, floral şi vegetal, tipice sec. XVI-XVII.
S-au mai găsit şi câteva obiecte de fier: un cuţit, un pinten şi patru piroane.
Mai menţionăm descoperirea a patru pipe în stare fragmentară, din care una de caolin.
La fel s-a găsit un inel de bronz, destul de uzat şi corodat, caracteristic veacului al XVII-lea.
În umplutura pământului scos din locuinţă s-au găsit şi numeroase oase de animale, provenind de la bovine, ovine, porcine, caprine, dar şi de păsări.
Locuinţa nr. 45, descoperită în această zonă a oraşului, este tipică cu alte locuinţe găsite în zona de N, E şi V a oraşului, aşa cum se prezintă locuinţele 22 şi 40, caracteristice pentru sec. XVI-XVII7. De asemenea, am ajuns la concluzia, pe baza puţinului material arheologic recuperat şi în cantitate foarte mică, că proprietarul locuinţei 45 a părăsit-o în mod intenţionat.
Cercetările arheologice întreprinse la Tg. Trotuş, în zona de S a oraşului vechi, în campania 2004, ne-au dovedit din nou că avem de a face cu o locuire sporadică în perimetrul cercetat de noi.
În orice caz, s-a dovedit încă o dată că centrul oraşului se afla în partea de nord a actualei localităţi Tg. Trotuş, la locul "Ţarna Nouă", unde au fost surprinse locuinţe masive, cu dimensiuni mari, cu beciuri din piatră, dar şi multe ateliere meşteşugăreşti, cuptoare de ars ceramică şi de uz casnic, gropi menajere etc7.
Cercetările viitoare vor trebui să clarifice şi perimetrul aşezării în zonele de E şi V ale oraşului vechi.
Rezumat
English Abstract The mediaeval urban settlement is situated on the present territory of Târgu Trotuş commune (Bacău county), in the location of Ţarna Nouă, found in the north area of the locality. The excavations in this site began in 1976 and became systematic excavations, as the urban settlement of the old town of Trotuş was excavated (the 14th-17th centuries). During the 1976-2003 period the analysis on the archaeological data obtained from Târgu Trotuş between 1976 and 2003 resulted in the discovery of 43 dwellings, ten fireplaces and kilns, 22 waste pits, as well as of a foundation of an old Romanian church from the 14th-15th centuries and the uncovering of 214 graves from the 15th-17th centuries. At the same time, on that occasion we uncovered a rich archaeological material including domestic and ornamental pottery, iron artifacts for various trades, domestic and household uses, ornaments and local or foreign coins (German, Turkish, Polish, Ragusan, Hungarian, Russian, etc.). In the year 2004 we proposed to continue the excavation into the south area of the town, in order to clear up the old perimeter of the settlement. Archaeological material uncovered: kaolin sherds 16th-17th centuries), wall and stov e plate fragments (floral and vegetal decoration, typical of the 16th-17th centuries), iron artifacts: a knife, a spur and four spikes, four fragmentary pipes, one of which is of kaolin, a bronze ring (17th century), etc. The excavations conducted at Târgu Trotuş, in the south area of the old town, during the 2004 campaign, proved once more that we deal with an isolated dwelling in the excavated perimeter. At any rate, it was proved once more that the town centre is located in the north part of the present locality of Târgu Trotuş, in the place Ţarna Nouă, where we found large massive dwellings with stone cellars, and also many workshops, pottery burning and domestic fireplaces, waste pits, etc. The future excavations will have to clear up also the perimeter of the settlement in the east and west areas of the old town.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu