Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Valea Cetăţuia | Comuna: Cetăţeni | Judeţ: Argeş | Punct: Cetăţuia | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Latene
Perioade
La Tène
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Valea Cetăţuia
Comuna   Cetăţeni
Punct
Cetăţuia
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cristocea Spiridon
Măndescu Dragoş
Cod RAN    15439.01
Raport În perioada 26 iulie – 11 august 2004 s-a desfăşurat o nouă campanie de cercetare arheologică susţinută de MJ Argeş pe şantierul Cetăţeni, sat Valea Cetăţuia, punct Cetăţuia, jud. Argeş. Campania arheologică din acest an continuă şi întregeşte în mod organic cercetările din anii anteriori (2002 şi 2003). Forţa de muncă a fost asigurată de către localnici (rudari) din satul Valea Cetăţuia, majoritatea fiind lucrători pe acest şantier şi acum un an.
Săpăturile s-au desfăşurat pe aceeaşi locaţie ca şi în anii anteriori, pe versantul stâng al văii Dâmboviţei, imediat sub poteca de acces către schitul de pe vârful monticolului "Cetăţuia lui Negru-Vodă", extinzându-se suprafaţa cercetată cu trei noi secţiuni: S11 (7 x 3 m), S12 (9 x 3 m) şi S13 (6 x 3 m). În acelaşi timp, au fost demontaţi martorii dintre vechile secţiuni S6 şi S7, respectiv S7 şi S9. Mai mult, secţiunea S9, în care acum un an am ajuns doar până la –0,8 m, la nivelul zidului dacic de susţinere a terasei, a fost acum adâncită până la solul steril, la –3,5 m.
Rezultatele cercetării au fost dintre cele mai relevante, pe de o parte obţinând o stratigrafie clară a zonei cercetate, iar pe de altă parte recoltând o cantitate însemnată de vase ceramice, mare parte din ele întregibile.
În S9 am surprins cea mai clară secvenţă stratigrafică a sitului dacic de la Cetăţeni: aşezarea de epoca fierului cuprinde trei niveluri de locuire, însumând aproape doi metri de depunere arheologică. După indiciile cronologice recoltate (mănuşi de amfore de Rhodos ştampilate din nivelul inferior, un fragment de unguentarium elenistic din nivelul mediu şi o fibulă de tip linguriţă din bronz din nivelul superior Latene) aşezarea dacică are începuturile plasate pe la 180-170 a. Chr. şi continuă până în sec. I p. Chr., cu siguranţă până în prima jumătate a acestuia.
Cel mai important obiectiv din S9 a fost secţionarea zidului de susţinere a terasei de locuire dacice, pentru a-i observa structura şi dimensiunile reale. Astfel, stratigrafic s-a putut constata că zidul a fost construit în cea de-a doua fază a locuirii, baza sa fiind în jumătatea superioară a nivelului dacic median, dar a continuat să fie folosit şi probabil recondiţionat pe parcursul ultimei faze a locuirii dacice. Dimensiunile sale sunt impresionante: 4 m grosime şi 1,7 m înălţime, realizat din pietre mari de râu şi din blocuri de gresie locală foarte sumar faţetată, prinse între ele cu pământ.
În martorul dintre S6 şi S7 am continuat cercetarea locuinţei reperate acum un an, dezvelind colţul sud-vestic al acesteia, amenajat cu o structură din piatră din cadrul căreia am recoltat un vas borcan cu decor incizat "în raze", întregibil.
În S11 săpătura a atins în jumătatea sa inferioară, cea dinspre vale, pământul steril, iar în capătul dinspre poteca de acces spre schit ne-am oprit la –0, 9 m, pe primele pietre ale zidului de susţinere a terasei. În cadrul acestei secţiuni, sub zidul respectiv, în jumătatea inferioară a nivelului median Latene am descoperit o groapă menajeră dacică, din care au fost recoltate mai multe vase întregibile dacice, foarte multe fragmente ceramice de la amfore rhodiene, un fragment de unguentarium elenistic cu pictură pe gât, precum şi o frumoasă mărgea din pastă sticloasă colorată (brun şi alb).
În S12 obiectivul major a fost reperarea capătului zidului de susţinere a terasei, acesta apărând în capătul superior al secţiunii, lângă poteca de acces spre schit. Materialele recoltate de aici au fost tot vase dacice, însă mult mai fragmentate şi fragmente ceramice de la amfore elenistice, rhodiene în special.
S13, de mai mici dimensiuni, s-a dovedit a fi în mare parte o secţiune sterilă, nivelurile dacice fiind acoperite cu o importantă masă de pământ şi pietriş provenită din alunecări masive de teren de pe versantul alăturat. [D. Măndescu]
Rezumat
English Abstract The results of the excavation were relevant; on the one hand we obtained a clear stratigraphy of the excavated area, and on the other, we collected a considerable amount of pottery, restorable to a large extent. We uncovered the clearest stratigraphical sequence of the Dacian site at Cetăţeni: the Iron Age settlement comprises three occupation levels, summing up almost two meters of archaeological deposition. Judging from the chronological clues collected (stamped Rhodos amphora gloves from the lower level, a Hellenistic unguent fragment from the medium level and a bronze spoon type fibula from the Latène upper level), the Dacian settlement began by 180-170 BC and continued up to the 1st century AD, certainly up to its first half.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu