Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Vălişoara | Comuna: Săvădisla | Judeţ: Cluj | Punct: Şesul Vălişoarei, Dâmbul Cioatinilor, Oarză | Anul: 2004

Anul   2004
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Vălişoara
Comuna   Săvădisla
Punct
Şesul Vălişoarei, Dâmbul Cioatinilor, Oarză
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bogdan Cătăniciu Ioana
Cosma Călin
Gogâltan Florin
Molnár Zsolt
Rusu Adrian Andrei
Cod RAN    59390.02
Raport Programul Naţional de Cercetare Arheologică "Autostrada"
Cercetare arheologică preventivă (13–28.09.2004), aplicată suprafaţei unei baze–organizare de şantier (16,50 ha, la care se adaugă drumul de acces la autostradă, pe direcţia km 38+800), în legătură cu construcţia Autostrăzii Braşov-Borş, ca urmare a unui subcontract încheiat cu Compania Bechtel International Inc., Sucursala Cluj-Napoca (valoare: 19.750 €).
Este vorba despre un platou cvasi-orizontal (altitudine medie 578-579 m), situat în hotarul sud-estic al localităţii Vălişoara, orientat pe direcţia N-S cu axa lungă. Spre N se află valea pârâului Racoş, iar spre S actuala şosea Ciurila-Lita-Săvădisla, respectiv valea Hăşdatelor. Până în trecutul relativ apropiat terenul era împădurit, apoi, începând cu secolul trecut, locul a fost utilizat ca păşune. În urma verificărilor la suprafaţă, în punctul Oarză (Dealul Oarzii) fusese identificată o locuire preistorică. Pe suprafaţa efectivă a viitoarei baze nu au fost găsite vestigii ori alte indicii în sensul existenţei acestora, dar în imediata vecinătate nord-estică au apărut câteva materiale preistorice. Dată fiind mărimea suprafeţei afectate, a fost proiectată sondarea prin intermediul unor secţiuni stratigrafice, excavate mecanic. S-a propus, de la bun început, cercetarea exhaustivă a locuirii preistorice din punctul Oarză, în porţiunea afectată de drumul de acces la autostradă, prin intermediul unor secţiuni şi suprafeţe săpate manual.
În perimetrul bazei şi pe traseul drumului de acces la autostradă (până în punctul Oarză) au fost săpate 64 de secţiuni (în majoritate cu lungime de 50 m, una de 90 m, alta de 113 m, toate cu lăţimea de 1,5 m), cu suprafaţa totală de 31 995 m2; adâncimea medie a secţiunilor a oscilat între -0,6 -0,7 m. Sub stratul vegetal există argilă nisipoasă (pe o grosime medie de 0,3 m), urmată de lut galben-roşcat, acesta adeseori cu conţinut excesiv de umiditate. Nu au fost identificate complexe arheologice, depuneri culturale în strat ori materiale izolate.
Toponimul Oarză, Dealul Oarzii sau Pe râpă desemnează un platou oval (cca. 160 x 100 m), orientat pe direcţia NNV-SSE, net separat de împrejurimi, format de marginea nordică a unui deal. Este aproape orizontal, cu altitudine medie de 560 m. La baza pantei, spre SV se află firul unei văi (Pârâul Oarzei), iar spre SE curge un alt pârâiaş, cu aceeaşi denumire. Aşezarea preistorică de aici a fost parţial distrusă în segmentul nordic, datorită eroziunii naturale, dar şi ca urmare a exploatării lutului ori întrebuinţării acestuia ca pământ de umplutură.
Au fost trasate şi săpate 9 secţiuni şi două suprafeţe/casete (în total 246 m2), finalizate prin identificarea a două complexe, fără a fi fost sesizată o depunere în strat corespunzătoare. Stratul vegetal este urmat de pământ argilos, nisipos, de culoare galben-cafenie (grosime medie de 0,3 m), apoi de argilă galben-roşcată, care conţine frecvent bucăţi mai mici ori mai mari de rocă nativă, feruginoasă (sol steril din punct de vedere arheologic). În unele secţiuni nu a fost găsit deloc material arheologic ori foarte puţin, mai ales fragmente rulate de chirpici ars. Acesta a apărut în partea superioară-mijlocie a stratului aflat imediat sub glie, între -0,2 –0,35 m, adâncime la care poate fi precizat şi vechiul nivel de călcare.
Concentrările de material corespund complexelor 0001 şi 0002, delimitate ca atare chiar în funcţie de acest criteriu. Ambele se prezintă sub forma unor depuneri pe vechiul nivel de călcare, alcătuite majoritar din fragmente de chirpici (mai frecvent slab ars), relativ puţine fragmente ceramice şi resturi de prelucrare a uneltelor de piatră (silex, cuarţuri), uneori şi mici fragmente de piese finite, la care se adaugă, sporadic, bucăţele de lemn carbonizat. În cazul primului dintre complexe, depunerea corespunde unei suprafeţe dreptunghiulare, cu dimensiunile de 2,8 x 1,7 m, iar în cazul celui de-al doilea, planul indicat pare să fie mai curând trapezoidal (2,1 x 2,1 x 1,9 x 1 m).
Ceramica a fost confecţionată din pastă grosieră sau semifină. Starea de conservare şi cantitatea materialului nu permit analize detaliate, însă analogiile în direcţia culturii Coţofeni sunt evidente, mai probabil fiind vorba despre faza a doua din evoluţia culturii. Locuirea din punctul Oarză are caracter sezonier şi indică prezenţa unei mici comunităţi de păstori. Au fost descoperite două construcţii de dimensiuni reduse, cu structura din lemn şi împletitură de nuiele, lutuită, amenajate la suprafaţa vechiului nivel de călcare. Atât planimetric, cât şi din punctul de vedere al tehnicii de construcţie, sunt asemănătoare celor descoperite în alte părţi ale podişului transilvănean.
Câteva ciobuleţe medio-moderne, modelate la roata rapidă, au fost găsite imediat sub stratul vegetal.
Rezumat Abstract:
The rescue archaeological survey is at the place where the future base of the Bechtel Company will be built, in connection with the construction of the motorway Brasov-Bors.
No archaeological remains have been discovered on the area where the mentioned basis will be located or on the access road to it. At the junction spot between the side road and the motorway (the find spot called Oarza), scarce traces of inhabitancy, probably a seasonal one was identified. It consisted of two ground dwellings. According to the poor material recovered, the two complexes can be dated in the second phase of the Cotofeni Culture.
English Abstract The rescue archaeological survey is conducted on the site where the future base of the Bechtel Company will be built, in connection with the construction of the Braşov-Borş motorway. No archaeological remains were discovered on the area where the mentioned basis will be located or on the access road to it. At the junction spot between the side road and the motorway (the find spot called Oarză), scarce occupation traces were identified. The occupation level consisted of two sunken-floored buildings. According to the poor material recovered, the two complexes can be dated to the second phase of the Coţofeni culture.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu