Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector A (Cartier Al. Barnea)
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Bogdan Cătăniciu Ioana
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Dragomir Daniel
Ellis Linda
Ene Daniel Lucian
Foschi P.
Gămureac Emilian
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Olariu Cristian
Panaite Adriana
Papuc Gheorghe
Pastor Simona
Sakamoto Emiko
Saulea Iulia
Slătineanu Ştefan
Talmaţchi Gabriel
Cod RAN    60892.08
Raport În perioada iulie-august 2005, pe şantierul arheologic Tropaeum Traiani au fost reluate cercetările în sectorul A, în cartierul roman târziu situat la N de via principalis, în imediata vecinătate a porţii de E şi a zidului de incintă. Cercetarea din această zonă continuă cercetările efectuate anterior de prof. dr. Alexandru Barnea, în perioada 1968-19741 şi de Liana Oţa, cercetător la Institutul de Arheologie, în perioada 1995-1997.
În continuarea vechilor secţiuni, care au fost curăţate şi rectangularizate din nou, a fost trasată SX, orientată E-V, aşezată între bornele 25 şi 26, la V de strada AV1, cu dimensiunile 14,25 x 2 m. Secţiunea a fost împărţită în 7 carouri, ţăruşul cu numărul 0 fiind plasat în capătul estic al acesteia. După înlăturarea stratului vegetal şi a dărâmăturii, pe toată lungimea secţiunii, a fost dezvelit un zid, orientat aprox. E-V, lucrat din piatră legată cu pământ. Acest zid reprezintă latura nordică a edificiului A5 identificat în cercetările anterioare. Grosimea zidului variază între 0,80 şi 1,10 m şi se păstrează pe o înălţime de 1 m; este lucrat din blochete fasonate, dimensiunile lor fiind de cca. 0,20 x 0,20 x 0,15 m; zidul prezintă în elevaţie 4-5 asize bine păstrate; dimensiunea unei asize este de cca. 0,18-0,20 m. În caroul 1 zidul a fost spart de o coloană prăbuşită spre interiorul edificiului; coloana refolosită bănuim că făcea parte din elevaţie, fiind încastrată în aceasta; dimensiunile acesteia sunt: d=0,35 m, l=1,30 m. În c. 5 zidul este mai gros, 1,10 m; în această porţiune zidul prezintă o nişă cu dimensiunile de 0,30 x 0,30 x 0,70 m; deoarece dimensiunea acesteia corespunde cu cea a piciorului roman credem că ea nu este întâmplătoare, mai mult, coroborând aceste date cu dimensiunea zidului în această porţiune credem că aici ar fi putut fi încastrat în zid un pilon, un stâlp de susţinere, ceea ce înseamnă că edificiul ar fi avut şi etaj. În interiorul edificiului la adâncimea de –1,10 a fost identificată podeaua edificiului realizată din lut galben curat şi foarte bine bătut, grosimea acesteia fiind de aprox. 0,10 m şi care nu se păstrează uniform în tot edificiul; pe podea, aprox. în centrul edificiului a fost identificată o zonă de arsură de formă circulară, de undeau fost recuperate mai multe fragmente ceramice.
Pentru a putea avea întreg edificiul degajat a fost reluată şi adâncită vechea secţiune SXI 1997 până la nivelul podelei, ulterior martorul dintre vechea şi noua secţiune fiind desfiinţat. În acelaşi scop, al dezvelirii în suprafaţă a edificiului A5, secţiunile amintite mai sus au fost extinse spre V pentru a se putea obţine închiderea edificiului pe această latură. Zidul vestic, parţial identificat de cercetările anterioare, are o grosime de 0,55 m la partea superioară şi se păstrează pe o înălţime care variază între 0,70 şi 1 m, cca. 3-4 asize, dimensiunea aproximativă a unei asize variază între 0,13 şi 0,16 m; zidul prezintă cel puţin două asize; s-ar putea însă ca ultima asiză vizibilă la nivelul podelei să reprezinte un traseu anterior de zid refolosit de edificiul A5. În exteriorul acestui zid a fost identificat un alt zid, adosat acestuia şi orientat spre V; a fost dezvelită doar faţa nordică a acestuia; în acest moment nu putem spune mai mult despre acest zid (cărui edificiu îi aparţine, datare etc.), lucrul acesta va fi posibil abia în campania viitoare, când cercetarea se va extinde spre V.
În interiorul edificiului A5 la nivelul podelei, îngropată în aceasta, de-a lungul zidului nordic se vede, puţin deviat de la traseul zidului, un şir de pietre care aparţin unei structuri anterioare edificiului, poate dintr-o stradă, ocupată în ultima fază a cetăţii de edificiul A5.
Pentru stabilirea raportului cu edificiile anterior cercetate în spaţiul dintre A4 şi A5 s-a practicat o secţiune (SXII, 2,50 x 10,00 m) între cele două edificii, care s-a oprit la –0,50 m, la acelaşi nivel cu strada AV1. S-a putut constata că între cele două edificii a funcţionat un culoar de trecere de cca. 1,00 m lăţime, care a fost blocat la un moment dat, fiind astfel tăiată legătura cu strada. În aceeaşi secţiune au mai fost identificate, paralel cu zidul sudic al lui A5, o linie de pietre, paralelă cu zidul mai sus menţionat şi o zonă compactă de dărâmătură; aceste elemente nu sunt menţionate în capitolul din monografie care prezintă rezultatele cercetărilor anterioare din această parte a cetăţii.
Intrarea în acest edificiu nu a fost încă identificată dar elementele furnizate de profilul estic ne permit să presupunem existenţa intrării pe această latură; abia la înlăturarea martorului (păstrat încă pentru a se putea evacua pământul din secţiune) vom putea preciza poziţia şi dimensiunile intrării, precum şi raportul acesteia cu strada AV1.
În paralel cu cercetarea propriu-zisă au fost desfiinţaţi mai mulţi martori aflaţi între secţiunile vechi (perpendicular pe strada AV1 şi pe edificiul A3) pentru a se putea pune în valoare ultima fază de locuire a cetăţii şi pentru pregătirea edificiilor deja săpate pentru conservarea primară.
Materialul arheologic recoltat (ceramică, fragmente de sticlă, fier, bronz şi oase animale) cu excepţia monedelor, aduse la Bucureşti la IAB, a fost depozitat la Muzeul din Adamclisi.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu