Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Transport
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector B
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Bogdan Cătăniciu Ioana
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Dragomir Daniel
Ellis Linda
Ene Daniel Lucian
Foschi P.
Gămureac Emilian
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Mărgineanu-Cârstoiu Monica
Olariu Cristian
Panaite Adriana
Papuc Gheorghe
Pastor Simona
Sakamoto Emiko
Saulea Iulia
Slătineanu Ştefan
Talmaţchi Gabriel
Cod RAN    60892.08
Raport Cercetarea arheologică din sectorul B al cetăţii Tropaeum Traiani, campania 2005, a avut drept scop pe de o parte verificarea reţelei stradale şi a edificiilor existente şi pe de altă parte verificarea rezultatelor cercetărilor geofizice mai vechi ale ing. Florin Scurtu, precum şi verificarea stratigrafiei sectorului B.
Zona cercetată prezintă urme de intervenţii arheologice mai vechi, superficiale, care pot data de la sfârşitul sec. XIX sau începutul sec. XX.
Au fost identificate un număr de secţiuni majoritatea orientate E-V cu adâncimea de până la 0,30 m trasate cu scopul dezvelirii unor ziduri ce par a face parte dintr-un edificiu de mari dimensiuni, respectiv 15 x 30 m, compartimentat. De asemenea a fost identificată şi o altă secţiune mai veche din aceiaşi perioadă, cu dimensiunile de aprox. 8 x 5 m şi adâncimea de cca. 3-4 m, parţial colmatată. Aceste intervenţii sunt neidentificate în literatura de specialitate sau în documentaţia de şantier.
Harta cercetărilor geofizice indică anumite anomalii parţial verificate în urma cercetărilor arheologice în această zonă, care indică o asemănare cu traseul zidurilor dezvelite de intervenţiile mai vechi din acest sector.
Au fost trasate şase secţiuni şi trei carouri cu dimensiunile: S1, S2, S3 de 2 x 10 m, orientate N-S; S4, S6 de 2 x 17,5 m orientate N-S; S5 de 4 x 2 m orientat N-S; precum şi cas. C1, C2, C3 cu dimensiunile de 3 x 4 m.
S1, S2, S3 au dus la dezvelirea ultimului nivel de călcare (NVIA) al cetăţii romane târzii, nivel databil pentru sfârşitul sec. VI - începutul sec. VII p.Chr.
Strada identificată şi în sectorul A, traversează cardo în perimetrul cuprins de bornele 21, 22 şi 28, în direcţia E-V până în zona basilicii de marmură. Strada are o lăţime de cca. 4,80 m, şi a fost dezvelită pe o lungime de cca. 8 m, la adâncimea de 0,60 m. Această stradă, acoperită de un strat gros de dărâmătură, este nepavată din lut gălbui –cenuşiu bătătorit, conţinând fragmente ceramice şi pietre.
Pe latura de N a străzii a fost identificată o clădire care ar putea avea funcţiunea de locuinţă, a cărui colţ de zid a fost descoperit în S1. Zidurile acestei clădiri sunt construite din piatră legată cu pământ, cu lăţimea de 0,70 m. În interiorul acestei construcţii au fost descoperite fragmente de dolium (S2) diferite alte fragmente ceramice romane târzii provenind de la amfore orientale, oale provinciale vest-pontice şi fragmente de sticlă databile pentru sec. V-VII p.Chr. Podeaua din lut galben a fost descoperită la adâncimea de 0,55 m.
La S de strada menţionată a fost descoperit în S1, S2, S3, c. 5, un zid din piatră legată cu pământ de 0,80 m lăţime şi care pare a se continua pe direcţia E-V pe o lungime de aprox. 0,30 m, formând latura de N a unei construcţii cu funcţionalitatea încă necunoscută.
În vederea determinării limitei de S a acestei construcţii, au fost trasate două secţiuni S4 şi S6 de 2 x 17,5 m lungime, pe aliniamentul N-S. aflate la S de S2 şi S3, precum şi cas. C1, C2 şi C3 la V de S3 şi S4.
Atât C3 care a confirmat continuarea zidului şi a străzii spre V, cât şi S4 şi S6 au dus la descoperirea în interiorul acestui edificiu resturile unui pavaj parţial dezafectat, (vizibil în C3, S3 şi S4) din blocuri mari de piatră de formă rectangulară, îngrijit fasonate, precum şi un nivel de călcare la adâncimea de 0,80 m. Tot în S3 şi S4 au fost descoperite alte două ziduri paralele, orientate E-V din piatră legate cu pământ, cu lăţimea de 0,70 m, ultimul parţial demantelat în S4, şi care susţin interiorul acestui edificiu.
La S de acesta a fost descoperit un pavaj din piatră, care constituia un nivel de călcare la adâncimea de 0,70 m, iar la S de acesta, colţul de NV al unei clădiri de asemenea din piatră legată cu pământ. Este de remarcat faptul că în timpul dezvelirii acestui pavaj format din blocuri de piatră neregulată, a fost identificat şi un nivel de călcare superficial din lut galben, care acoperea superficial pavajul parţial dezafectat. Cas. XC1 şi C2 deschise la V de S4, au dus la identificarea unui alt colţ sud-estic al unei alte clădiri din piatră legată cu pământ, a cărui zid are lăţimea de 0,70 m. Distanţa dintre zidul de pe latura de N a acestei clădiri şi următorul zid de la S de acesta este de 7,5 m, în interiorul acestui spaţiu existând un pavaj. La S de acesta se află un alt zid cu aceleaşi dimensiuni, paralel cu primele două şi orientat E-V demantelat în S4. La S de acesta, se află suprafaţa pavată şi care continuă la S cu colţul unei alte clădiri.
De remarcat faptul că deasupra acestui pavaj a fost identificat un nivel superficial de lutuială care poate sugera refolosirea edificiului sau a unei părţi a acestuia în ultima fază de locuire a cetăţii. Aceiaşi situaţie este întâlnită şi în S4 c. 1 şi 2 unde dale masiv ale pavajului au fost descoperite în poziţie deranjată, verticală, indicând încercări de scoatere de la locul lor. Deasupra acestor porţiuni de pavaj este identificat deci ultimul nivel de călcare lutuit, extrem de superficial.
În S6 a fost descoperită o construcţie de formă circulară, posibil un depozit de cereale, cu diametrul de maxim 2 m, şi care a fost construit la nivelul pavajului. În interiorul acestui perimetru a fost descoperită şi partea inferioară a unei pietre de măcinat de mari dimensiuni, păstrată intactă.
La S de această zonă, a fost identificată o secţiune mai veche cu dimensiunile de aprox. 8 x 5 m şi adâncimea de cca. 3-4 m, parţial colmatată.
S-a trecut la deschiderea în peretele de V al unei noi secţiuni S5, cu rolul de sondaj stratigrafic, în vederea curăţirii şi răzuirii profilului. De asemenea, în această secţiune a fost identificat şi un zid din piatră legat cu pământ orientat E-V. Stratigrafia din S5 este următoarea:
- strat vegetal (posibil cu rămăşiţe din NVIA) puţin identificabil datorită surpării marginilor acestei secţiuni mai vechi;
- h -0,50 -0,90 m nivel de culoare cenuşie format din pietre şi fragmente de cărămizi şi fragmente ceramice romane târzii;
- h -0,90 -1,25 m nivel călcare cenuşiu deschis din lut bătătorit cu urme de cenuşă şi cărbuni, foarte consistent amestecat cu urme de cenuşă şi cărbuni. Nivelul stă pe o şapă de mortar groasă de 3 cm;
- h -1,25 -1,50 m nivel refacere cenuşiu închis conţinând un as de la Hadrian bătut la Roma 128-132 p.Chr. Este o nivelare masivă care atestă o perioadă de reface a cetăţii şi care a antrenat din altă parte moneda şi alte fragmente ceramice;
- h -1,50 -1,80 m nivel gros de culoare galbenă cu urme de arsură, şi care stă de asemenea pe o şapă de mortar foarte subţire. Conţine materiale diverse precum fragmente de oale, buze de amfore, fragmente de opaiţ, sticlă;
- h -1,80 -2,20 m în partea de S a S5 a fost descoperit interiorul unei construcţii cu instalaţie de hypocaust cu zid din cărămidă legată cu mortar şi pavaj din cărămizi. În partea de N a S5 a fost atestat un nivel de dărâmătură şi mortar. Mai jos există încă un nivel din lut cenuşiu în care a fost descoperită o monedă de la Constantin II bătută la Nicomedia între 330-335 p.Chr.;
În privinţa materialelor descoperite acestea sunt constituite din:
- 10 monede sec. II-V p.Chr. (nici o monedă de sec. VI p.Chr) cea mai timpurie de la Hadrian (identificare Andrei Gândilă, Cabinetul numismatic al MNIR); piese din os (2 plăcuţe din os cu perforări la ambele capete şi decorate cu motive în cercuri concentrice); cuie de fier şi piroane; fragmente de sticlă; oase de origine animală; un fragment de statuie din marmură refolosit; ceramică: dolia, amfore romane târzii LR1, LR2, amfore de provizii, oale provinciale vest pontice sec. V-VII, fragmente platouri, fragmente opaiţe de sec. VI p.Chr, fragment tubul de instalaţie de încălzire, fragmente tub de apeduct.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu