Ca urmare a cererii nr. 602/05.08.2005 către DCCPCN Alba şi a adresei nr. 677/10.08.2005, înaintată MNUAI, în perioada 15.08.2005–05.10.2005, pe baza contractului de cercetare nr. 694/12.08.2005, a fost executată săpătura arheologică preventivă în vederea descărcării de sarcină istorică a terenului pe care beneficiarul intenţionează să-şi construiască obiectivul „locuinţe familiale”.
Terenul în cauză este ...situat în zona central-vestică a oraşului roman colonia Aurelia Apulensis. Perimetrul ce urmează a fi investigat, în prezent are destinaţia de grădină. În zonele limitrofe au mai fost executate săpături arheologice, zona fiind destinată construirii de locuinţe.
Obiectul contractului de cercetare îl constituie eliberarea de sarcină istorică a terenului în vederea realizării a patru locuinţe familiale cu suprafaţa totală de 490 m2.
Din punct de vedere arheologic zona respectivă se pretează pentru o abordare a cercetării în vederea lămuririi centuriaţiei oraşului roman, terenul fiind dispus perpendicular pe axa principală (cardo maximus) a aşezării.
O cercetare pe amplasamentele viitoarelor clădiri ne-ar fi îndepărtat de acest obiectiv. În consecinţă, cu acordul proprietarului şi în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie, s-a ales soluţia trasării unităţilor de cercetare pe lungimea terenului, perpendicular pe axa centrală a coloniei Aurelia Apulensis.
Au fost trasate 17 unităţi de cercetare notate SI…SXVI; SXIIIA. SI cu dimensiunile 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE.
Adâncimea maximă a săpăturii -1,56 m. Au fost identificate substrucţiile unui edificiu din piatră: un zid cu lăţimea de 0,60 m orientat pe direcţia V-E; în profilul NNE şi pe grund au fost două ziduri orientate N-S; un alt zid profilându-se şi pe latura SSV a SI. Au fost surprinse cel puţin două etape (faza I şi II) aparţinând edificiilor din piatră. Pe profilul NNE, între m. 3,15-6,30 au fost puse în evidenţă amenajări succesive (nisip, pietriş, dale din piatră) probabil aparţinând unui drum (stradă). Orientarea acestei străzi este N-S, fiind vorba de un cardines.
SII cu dimensiunile 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,50 m. În continuare sunt prezentate substrucţiile zidului orientat V-E, surprins şi în SI.
În profilul de SSV au fost materializate alte două ziduri.
De asemenea la -1,30 m este reprezentată o lentilă de arsură, marcând faza de lemn a aşezării.
SIII, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,50 m. De reţinut două trasee de ziduri orientate N-S din care s-au mai păstrat doar amenajările din pietriş.
SIV, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,54 m. Între m. 5-10 observăm că zona a fost intens afectată de activităţile antropice. De altfel acest fenomen al distrugerii zidurilor în vederea recuperării materialelor constitutive este întâlnit frecvent.
SV, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,36 m. De remarcat prezenţa unui zid orientat V-E al cărui fundaţie este parţial păstrată. Pe un sector important al secţiunii s-a păstrat la -0,65 -0,75 m un nivel de locuire aparţinând fazei a II-a a edificiilor din piatră.
SVI, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,50 m. Zidul semnalat în SV este din nou remarcat, el pierzându-se în profilul de NNE la m. 4. Observăm tehnica opus incertum utilizată la realizarea fundaţiilor.
SVII, cu dimensiunile de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Pe toată suprafaţa secţiunii a fost evidenţiată o pardoseală aparţinând unei locuinţe din faza a II-a de piatră. Pentru realizarea acestei pardoseli s-au utilizat pietre de râu de mici dimensiuni, legate cu mortar (opus caementicium) peste care s-a turnat mortar de var. Este foarte probabil ca în acest mortar să fi fost aşezate cărămizi.
SVIII, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,40 m. Efectele distrugerii zidurilor sunt din nou evidenţiate. Observăm că nu a existat o preferinţă pentru o anumită categorie de materiale; cărămizi, piatră, marmură, fiind preferate deopotrivă.
SIX, cu dimensiunile de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -1,70 m. Au fost evidenţiate fazele I şi II ale edificiilor din piatră. Între m. 7,80-8,70 în profilul de NNE şi pe grund se păstrează patul de amenajare din pietriş ce a aparţinut unui zid orientat N-S.
SX, de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii –1,78 m. În stratigrafie se observă o puternică intervenţie antropică, zona fiind efectiv dezafectată. Din ziduri se mai păstrează doar amenajările din pietriş, uneori fiind utilizaţi bolovani de râu.
SXI, cu dimensiunile de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii –1,62 m. Pe măsură ce ne apropiem de zona centrală a oraşului, constatăm o accentuare a distrugerilor zidurilor; probabil clădirile devin mai importante furnizând materie primă superioară din punct de cantitativ şi calitativ. Şi aici surprindem principalele etape de evoluţie a aşezării.
SXII, cu dimensiunile de 10 x 2 m, orientată pe direcţia VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii -2,26 m. S-a procedat la secţionarea unui zid. Adâncimea de fundare a ajuns la cota -2,26. Aici doar patul de aşteptare a zidului a scăpat neatins, el având o înălţime de 0,40-0,45 m. Din faza a doua de piatră s-au păstrat două postamente de formă dreptunghiulară, realizate din lespezi de piatră, bolovani, cărămizi pe care erau amplasate coloane din piatră şi capiteluri.
SXIII, de 15 x 2 m, orientată pe direcţia NNE-SSV. Adâncimea maximă a săpăturii -2,22 m. Între m. 0-7 a fost identificat pavajul din dale de piatră ce aparţinea unei străzi orientată N-S (cardines).
Analiza stratigrafică dovedeşte că strada a cunoscut mai multe refaceri. Prima etapă când drumul este realizat doar din pietriş, corespunde fazei de lemn a edificiilor. Dezvoltarea clădirilor din piatră marchează şi modernizarea străzii; aceasta fiind pavată cu lespezi de piatră. Au fost surprinse două niveluri cu lespezi din piatră fapt ce dovedeşte cel puţin o refacere a tramei stradale din piatră. Acest aspect a mai fost evidenţiat şi cu prilejul altor cercetări în cuprinsul oraşului roman Apulum I. Între m. 9,60–15 au fost identificate traiectoriile unor ziduri din care s-a păstrat doar patul de amenajare din pietriş.
SXIIIA, de 5 x 2 m, orientată pe direcţia NNE-SSV. A fost trasată pentru a ne lămuri cu privire la dimensiunile străzii. În acest scop şi pe latura de ESE a fost executată o casetă.
SXIV, cu dimensiunile 10 x 2 m, orientată VNV-ESE. Adâncimea maximă a săpăturii –1,54 m. Secţiunea a fost trasată cu scopul de a completa informaţiile furnizate în cursul cercetării suprafeţelor SVII şi SVIII.
SXV, SXVI, cu dimensiunile 10 x 2 m, orientate VNV-ESE. Aceste unităţi de cercetare au fost trasate cu scopul de a întregi informaţiile de natură stratigrafică şi de suprafaţă furnizate de secţiunile SIV şi SV respectiv SII.
Ulterior perioadei romane zona a fost supusă unor intense activităţi antropice în scopul recuperării de materiale de construcţii (piatră, cărămizi, marmură etc.). Rezultatul acestor intervenţii a fost cât se poate de dăunător pentru vestigiile arheologice.
Zidurile edificiilor romane, fundaţiile acestora au fost demantelate, practic rămânând doar patul de amenajare realizat din pietriş.
Cercetarea de faţă ne dezvăluie amplasamentul cu certitudine a două străzi (candines) ale oraşului, una în SI, respectiv SXIII şi SXIIIA. Orientarea acestora N–S este paralelă cu artera principală (cardo maximus) a oraşului. Lăţimea acestor străzi este de 3,80-3,85 m iar distanţa dintre ele de cca. 124 m (măsurători în axul străzilor). Având în vedere o apropiere de cardo maximus (a cărui poziţie nu o cunoaştem în teren), ar putea fi vorba de ultra kardinem I, dată fiind situarea sa la V de artera centrală a oraşului. Observaţiile stratigrafice ne îndreptăţesc să admitem existenţa unui alt cardines amplasat la capetele secţiunilor SIX şi SX. situat la cca. 31 m VNV de strada identificată în SXIII. Informaţii importante ne furnizează şi substrucţiile ce aparţin edificiilor romane cuprinse între aceste străzi (insulae). Se pot analiza maniera de executare a zidurilor, tehnica utilizată, soluţii pentru realizarea pardoselilor, diferite forme tegulare utilizate etc.