Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Lumea Nouă | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Neolitic târziu;
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Descoperire funerară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Lumea Nouă
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Borşan Tudor
Breazu Marius
Ciută Beatrice
Florescu Cristian
Gligor Mihai
Lipot Ştefan
Maican Ionuţ
Mazăre Paula
Toth Csaba
Cod RAN    1026.05
Raport În continuarea cercetărilor întreprinse în anii anteriori2, pe parcursul anului 2005, Institutul de Arheologie Sistemică din Alba Iulia a efectuat în diverse puncte din cadrul aşezării de la Alba Iulia-Lumea Nouă mai multe şantiere cu caracter de salvare, ce au urmărit eliberarea de sarcină arheologică a suprafeţelor afectate de proiecte de locuinţe.
Proprietatea Şoaită
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a drumului de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano-Catolice, la aprox. 600 m faţă de Bazinul Olimpic şi 20 de drum.
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de 11 x 8 m, destinată construirii unei locuinţe unifamiliale.
Suprafaţa cercetată (70 m2), notată Sp. I/2005 a fost împărţită în 4 carouri (notate A-D), cu dimensiunile de 5 x 3,50 m, cu martori stratigrafici între ele.
Complexele descoperite constau în resturile a două locuinţe de suprafaţă, două locuinţe de tip adâncit (bordei), un şanţ de mici dimensiuni, mai multe gropi preistorice şi o groapă din epoca romană.
În c. D au fost descoperite resturile unei locuinţe de suprafaţă, ce se prezentau sub forma unei aglomerări de chirpici (cu urme de nuiele şi pari), material ceramic şi material osteologic în cantitate redusă. Aglomerarea a fost surprinsă la 0,30-0,35 m de la nivelul actual al solului şi coboară până la 0,55-0,60 m. Atribuirea culturală a locuinţei nu este precisă. La demontarea locuinţei au fost recoltate atât materiale de factură Petreşti, cât şi ceramică aparţinând fazei B a culturii Vinca. Lipsa unei depuneri mai consistente (cum este cazul celorlalte carouri din suprafaţa cercetată) cu materiale petreştene se poate explica prin deranjarea stratului superior de lucrări contemporane utilitare.
Culturii Petreşti îi poate fi atribuită groapa bordeiului descoperit în c. C, care are o formă rectangulară cu dimensiunile aproximative de 4 x 2,50 m şi care coboară până la –2,10 m de la nivelul actual al solului. În urma golirii bordeiului şi a datelor stratigrafice, s-a observat că groapa bordeiului petreştean a intersectat groapa altui bordei din orizontul mai timpuriu Vinca B. În cuptorirea din zona sud-vestică, considerată iniţial ca aparţinând bordeiului Petreşti, au apărut materiale vinciene constând din picioare de cupă cu slip roşu-vişiniu, lustruite, ceramică fină cenuşie, bine lustruită, materiale ornamentate în banda incizat-punctată.
Tot stratului Vinca B aparţin şi resturile unei locuinţe de suprafaţă (aglomerare de ceramică tipică ca forme şi factură, chirpici şi material osteologic) surprinsă în colţul nord-vestic al c. A, la adâncimea de –1 m de la nivelul actual de călcare.
Reţine atenţia o groapă romană surprinsă în caroul C, care străpunge bordeiul petreştean, amintit mai sus, în partea sa estică şi coboară până la –1,45 m de la nivelul actual al solului. Din golirea complexului au fost recuperate mai multe cărămizi şi ţigle romane, fundul gropii fiind „podit” cu materialul tegular.
Din stratul vincian mai coboară 0,40-0,50 m o serie de gropi de mici dimensiuni în sterilul galben, care au oferit puţin material ceramic.
Menţionăm şi identificarea unui şanţ (?) surprins în c. A şi B (pe o distanţă de aprox. 7 m), orientat NE-SV, cu o deschidere de cca. 0,50 m şi adânc de aprox. 0,70 m, ce coboară din nivelul vincian, a cărui utilitate nu poate fi explicată la acest moment.
Statigrafia identificată: 0 –0,25 (30) m - stratul arabil în care apar amestecate materiale romane şi Petreşti; -0,30 –0,65(70) m - strat negru-afânat cu pigment aparţinând culturii Petreşti, în care apar izolat materiale de factură Vinca C; -0,70 –1,15 m - strat maroniu-lutos cu pigment în care apar materiale Vinca B, fragmente ceramice pictate de tip Lumea Nouă şi sporadic Petreşti la partea superioară; -1,15 –1,55 (65) m - strat maroniu amestecat cu galben în care apar izolat materiale vinciene; 1,70 m – steril galben-lutos pe alocuri galben-nisipos.
Se confirmă locuirea vinciană pentru această zonă a sitului, suprapusă de un strat petreştean.
Proprietatea Colda
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a drumului de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano-Catolice, la aprox. 465 m faţă de Bazinul Olimpic şi 25 de drum.
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de 93 m2, destinată construirii unei locuinţe unifamiliale.
A fost trasată şi deschisă SIII/2005, care a fost împărţită în 5 carouri, notate A-E, ce au următoarele dimensiuni: c. A, B şi D - 4,50 x 3 m; C. C – 6 x 4,50 m; C. E – 3 x 3,50 m. Suprafaţa mare a c. C a necesitat caroiere interioară (C1-C4), pentru o mai exactă poziţionare şi recoltare a artefactelor descoperite.
Stratigrafia identificată completează informaţiile stratigrafice obţinute în campania anului 2003 pe propietatea Mariş: 0 –0,45 m – strat negricios cu materiale izolate în poziţie secundară, ce este considerat ca strat de umplutură, depunere antropică, posibil contemporană; -0,45 –0,75(0,80) m – strat negru, granulos, pigmentat, aparţinând culturii Petreşti (faza A-B); -0,75(0,80) m –0,90 (0,95) m – strat cenuşiu, pigmentat, cu materiale Petreşti şi sporadic ceramică Vinca C; -0,90(0,95) –1,45 m – strat cafeniu lutos cu materiale vinciene (faza B) şi ceramică pictată de tip Lumea Nouă; -1,45 –1,60 m steril galben lutos, pe alocuri nisipos cu concreţiuni calcaroase.
Profilul stratigrafic prezentat este cel al peretelui nordic al suprafeţei cercetate. Menţionăm că pe zona unde s-a efectuat săpătura, există o pantă cu o diferenţă de nivel de aprox. 0,20-0,25 m, pe direcţia N-S.
Complexele identificate se prezintă în funcţie de apartenenţa culturală astfel:
Pe zona c. B-E, în nivelul Petreşti, a fost surprinsă dărâmătura unei locuinţe de suprafaţă. Aceasta avea o formă regulată, probabil dreptunghiulară, cu o latură surprinsă prin dărâmătura chirpicului, de aprox. 8 m, fiind orientată NE-SV. Resturile locuinţei se prezintă sub forma unei aglomerări de material ceramic, litic şi osteologic, sub care apar pietre de râu, de dimensiuni medii, precum şi zone izolate de lutuială crudă. Aglomerarea este delimitată pe laturile de SE şi cea de NV de dărâmăturile pereţilor de chirpic.
În c. A, din stratul vincian porneşte un bordei B1 surprins în profilele de S şi V, ce coboară în sterilul galben, până la 3,20 m de la nivelul actual de călcare, cu mai multe niveluri de depunere de straturi de arsură şi cenuşă. Bordeiul mai sus descris este căpăcuit de o groapă cu materiale petreştene, ce a fost surprinsă şi pe profilele de E şi N din c. D, la fel ca şi groapa bordeiului vincian.
În c. E, sub nivelul locuinţei de suprafaţă menţionată mai sus, din stratul vincian porneşte bordeiul B2, ce coboară până la –2,45 m de la nivelul actual de călcare. La adâncimea de 2,20 a fost surprins un strat gros de aprox. 5 cm de lutuială crudă pe toată suprafaţa dezvelită a bordeiului. Tot în contextul acestui bordei, a fost delimitată şi golită o groapa de formă rotundă cu diametrul aprox. de 1,5 m, pe care o considerăm o anexă a bordeiului. Groapa coboară în sterilul galben până la –2,15 m de la nivelul actual de călcare.
Un alt bordei (B3), aparţinând tot culturii Vinca, a fost descoperit în c. C, fiind surprins pe profilul vestic al acestuia. Acesta coboară până la 2,90 în steril de la nivelul de călcare actual. Pe profilul vestic au fost identificate trei lentile de lutuială crudă, cu grosimi de aprox. 4-5 cm, ce căpăcuiesc groapa bordeiului. La baza lor a fost dezvelită o vatră rotundă cu un diametru de 0,85 m. Din zona ei provine ceramică pictată de tip „Lumea Nouă” şi material ceramic vincian.
Totodată, au fost surprinse în c. C şi D, atât pe profil, cât şi în sterilul galben, şanţurile de fundaţie a pereţilor unei locuinţe de suprafaţă, de mari dimensiuni, cel puţin cu două încăperi. În acest stadiu al cercetărilor, până la prelucrarea totală a materialului arheologic rezultat din săpătură, nu putem afirma cu certitudine că acestea sunt în directă legătură cu aglomerarea identificată în stratul Petreşti.
De la partea superioară a stratului Petreşti a fost surprinsă o aglomerare de oase umane. S-a putut observa că oasele se aflau cu preponderenţă în interiorul zonei delimitate de dărâmătura pereţilor locuinţei de suprafaţă. În aceste condiţii, s-a practicat o caroiere a întregii zone, metoda aleasă pentru recuperarea resturilor osteologice umane fiind aceea de a se executa pe fiecare carou - cu dimensiunile de 1 x 1 m - a unor niveluri succesive de şpăcluire şi demontare. S-a constatat că scheletele nu au fost descoperite în conexiune anatomică. Astfel, putem afirma că în marea lor majoritate, scheletele sunt incomplete, iar poziţia anatomică nefirească. Subliniem totodată faptul că o parte din oasele umane prezintă urme de ardere.
În directă legătură cu oasele umane, spre profilul de N al c. B, la adâncimea de -1,15 m, s-a delimitat prin consistenţa şi cromatica solului, o groapă ovală cu dimensiunile de 1,35 x 1,65 m, ce coboară până la -2,10 m, din care au fost recuperate un mare număr de resturi osteologice umane, cu preponderenţă cranii. Pe peretele estic al gropii, s-a observat un strat de aprox. 0,50 m de cenuşă, la partea inferioară, iar pe profilul vestic, arsura este de culoare cărămizie.
În final am identificat, şpăcluit şi prelevat din întreg perimetrul în care au apărut oase umane, un număr de aprox. 84-85 de calote craniene umane. În acest moment, este dificil de avansat un număr exact, datorită posibilităţii ca mai multe fragmente de calotă – găsite foarte aproape unele de altele - să aparţină unui singur craniu. Sunt absolut necesare analize complexe de antropologie fizică3, pe baza cărora să se poată stabili numărul, talia, vârsta şi sexul celor decedaţi şi îngropaţi.
Asociat scheletelor, pe întreaga suprafaţă şi adâncime cercetată, au apărut şi resturi osteologice de animale, unelte de os, pietre de diferite dimensiuni, dar şi un mare număr de fragmente ceramice. Precizăm faptul că din zona aglomerării de schelete umane şi a locuinţei de suprafaţă, au fost recoltate fragmente ceramice, cărora le găsim cele mai apropiate analogii la grupul cultural Foeni, aşa cum acesta este definit în literatura de specialitate la momentul de faţă.
Descoperirea de schelete umane, pe care o punem în legătură directă cu descoperirea similară din campania 2003 (proprietatea Mariş) - considerată la acea dată singulară - permite conturarea unei situaţii arheologice aparte în cadrul sitului de la Lumea Nouă. Însumate, cele două înmormântări multiple, aflate la o distanţă de 12-13 m una de alta, conduc la acreditarea ideii că aprox. 100 de indivizi au fost îngropaţi în acest areal. Cauzele decesului sunt prematur de identificat în acest stadiu al cercetărilor.
Proprietatea Cloambă
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a drumului de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano-Catolice, la aprox. 350 m faţă de Bazinul Olimpic şi 90 m V de drum, pe aceeaşi parcelă unde a fost executată în anul 2003 o săpătură de descărcare arheologică pe proprietatea Pavel
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de 9,5 x 8,8 m, destinată construirii unei locuinţe unifamiliale.
Unitatea de cercetare (numerotată Sp IV/2005) a fost împărţită în 4 carouri (notate A-D) cu dimensiunile de 4 x 4,50 m, cu martori stratigrafici de 0,80 m (pe lăţimea suprafeţei), respectiv 0,50 m (de-a lungul suprafeţei).
În urma cercetărilor arheologice, s-a constatat lipsa oricăror materiale sau complexe arheologice. Sterilul apare uniform, pe întreaga suprafaţă cercetată, încă de la 0,45 m adâncime. Pentru siguranţă, a mai fost practicat un nivel de săpare.
Proprietatea Târsina
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a drumului de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano-Catolice, la aprox. 275 m faţă de Bazinul Olimpic şi 20 de drum, la S de proprietăţile Pavel şi Cloambă.
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de 12,50 x 8,50 m, destinată construirii unei locuinţe unifamiliale.
Unitatea de cercetare a fost numerotată Sp V/2005 şi împărţită în 6 (notate 1-6) carouri cu dimensiunile de 3,5 x 3,50 m, păstrându-se martori stratigrafici de 1 m (pe lăţimea suprafeţei) respectiv 1,5 m (de-a lungul suprafeţei).
În urma cercetărilor arheologice, s-a constatat lipsa oricăror materiale sau complexe arheologice. Sterilul apare uniform, pe întreaga suprafaţă cercetată, încă de la 0,65 (0,70) m adâncime.
Cercetarea de pe proprietatea Târsina permite o conturare clară a limitei sudice a aşezării de la Alba Iulia-Lumea Nouă.
Proprietatea Sobaru
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a drumului de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano-Catolice, la aprox. 385 m faţă de Bazinul Olimpic şi 40 m de drum, la N de proprietăţile Pavel şi Cloambă.
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de 28 x 12 m, destinată construirii unei locuinţe de tip duplex.
Au fost deschise trei secţiuni, cu dimensiunile de 28 x 2 m, numerotate SI-SIII, trasate la distanţă de 4, respectiv 2 m, de la S la N.
Stratigrafia identificată în urma cercetărilor arheologice este următoarea: 0 –0,25 m – stratul arabil, cenuşiu închis, sfărâmicios; -0,25 –0,60(0,65) m – strat de culoare maroniu-negricios, foarte sporadic cu materiale ceramice Petreşti; -0,60(0,65) m – sterilul arheologic, de culoare galbenă, predominant nisipos.
Principalele descoperiri de interes arheologic ce se impun a fi menţionate sunt 2 complexe adâncite, mai precis a unor şanţuri, surprinse în fiecare din cele 3 unităţi de cercetare. Ca formă, se aseamănă cu şanţul identificat în 2003 pe proprietatea Pavel şi sunt orientate NE-SV. De remarcat că, la un moment dat, probabil după dezafectare, au fost utilizate ca şi gropi de lut, pentru obţinerea materiei prime pentru manufacturarea de vase ceramice.
Primul şanţ (spre profilul estic), are următoarele dimensiuni: deschiderea la partea superioară este de 1,75 m şi adâncimea de 1,45 m în S I, 2,80 m şi 1,45 m, în S II.
Şanţul al doilea (spre profilul vestic), are deschiderea de 3,30 m şi adâncimea de 2,30 m în S I, 3,10 m şi 2,20 m în S II, iar în S III deschiderea este de 3,60 m şi adâncimea de 2,50 m. Acesta, mai larg şi mai adânc, are pe fund pietriş şi nisip. Distanţa dintre primul şanţ şi al doilea, descrise mai sus, este de 12 m.
În S I, în şanţul dinspre profilul vestic, la adâncimea de 1,70 m au fost identificate resturile unui schelet uman (M1). A fost deschisă o casetă, numerotată C1, cu dimensiunile de 2 x 1 m, pentru a permite spăcluirea scheletului. Nu a fost găsit inventar funerar, astfel că nu se poate data cu certitudine. Scheletul are o lungime de aprox. 1,60 m, orientat SV-NE, culcat pe partea dreaptă, piciorul stâng este deplasat de la bazin.
Distanţa între şanţul identificat în 2003 pe proprietatea Pavel şi şanţul dinspre V de pe proprietatea Sobaru este de aprox. 40 m.
În acest stadiu al cercetărilor, nu este foarte clară utilitatea acestor şanţuri, cel mai probabil se leagă de locuirea Petreşti, după cum sugerează şi cele câteva fragmente ceramice uzuale, descoperite în momentul golirii, aparţinând purtătorilor acestei culturi. Dacă ţinem cont de faptul că şanţul descoperit în 2003 a fost dezafectat, putem presupune că şanţurile depistate acum documentează o extindere a aşezării petreştene spre E.
Proprietatea Ampoiţan
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a canalului de colectare a apei, la aprox. 540 m NV faţă de Bazinul Olimpic şi 170 m V faţă de drumul de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano- Catolice. Accesul se realizează de pe calea Moţilor (drumul judeţean Alba Iulia-Zlatna).
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de, destinată construirii unei locuinţe de tip duplex.
În momentul începerii cercetării arheologice, pe terenul ce urma să se efectueze descărcarea de sarcină arheologică, exista o groapă excavată. În această situaţie, în capătul sudic, a fost executată o taluzare T1, de 5 m lungime, pentru surprinderea stratigrafiei.
Au fost trasate şi deschise mai multe unităţi de cercetare: o secţiune cu dimensiunile de 10 x 2,5 m, numerotată S I şi o suprafaţă Sp. VII/2005, împărţită în 4 carouri cu dimensiunile de 5 x 2,5 m, cu martori stratigrafici de 0,5 m.
A fost identificat un strat de cultură aparţinând culturii Petreşti, gros de aprox. 0,40 m. Stratigrafia rezultată în urma cercetărilor arheologice este următoarea: 0 –0,25 m – strat negru, vegetal, în care apare sporadic materiale arheologice; -0,25 –0,65 m – strat negru granulos cu materiale aparţinând culturii Petreşti; -0,65 –0,85 m – strat de culoare maroniu gălbui, pe alocuri galben, lutos, fără materiale arheologice – steril arheologic.
Complexele descoperite sunt toate de tip adâncit şi s-au conturat în steril, acestea coborând din stratul de cultură.
În c. 3 şi 4 a fost surprins un bordei (notat B1), cu un diametru aprox. de 2,50 m. Acesta coboară în steril până la –1,95 m de la nivelul actual de călcare. Pe profilele celor două carouri în care s-a conturat groapa bordeiului au fost identificate trei niveluri de arsură, de culoare neagră, ce corespund cel puţin la trei niveluri de călcare. Tot în c. 3, pe profilul vestic a mai fost identificat un alt bordei, notat B2, care coboară până la –1,10 m de la nivelul actual. Menţionăm că ambele bordeie aparţin culturii Petreşti.
Pe lângă complexele menţionate mai sus, au mai fost surprinse şi apoi golite un număr de 16 gropi de diferite dimensiuni, cu foarte puţin material arheologic. Totodată, a mai fost surprins în capătul sudic al S I, un şanţ de mici dimensiuni, orientat E-V.
Ceramica descoperită face parte din categoria ceramicii uzuale şi semifine, iar prin pastă, ardere şi forme, este tipică pentru fazele dezvoltate ale culturii Petreşti.
Proprietatea Lazăr
Suprafaţa deschisă se află situată pe partea stângă a canalului de colectare a apei, la aprox. 525 m NV faţă de Bazinul Olimpic şi 200 m V faţă de drumul de acces de la Bazinul Olimpic la Ferma Arhiepiscopiei Romano - Catolice. Accesul se realizează de pe calea Moţilor (drumul judeţean Alba Iulia-Zlatna).
Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe cu dimensiunile de, destinată proiectului extindere locuinţă.
A fost trasată şi deschisă o secţiune cu dimensiunile de 12 x 2,5 m, numerotată SI/2005. A fost identificat un strat de cultură aparţinând culturii Petreşti, gros de aprox. 0,80 m, cu două niveluri de locuire.
Stratigrafia rezultată în urma cercetărilor arheologice este următoarea: 0 –0,20 m – pietriş amestecat cu nisip, depunere contemporană; -0,20 –0,60 m – strat de culoare roşiatică, lutos, depunere aluvionară; fără materiale arheologice; -0,60 –1,20(1,25) m strat de culoare negru, granulos, fără materiale arheologice; -1,20(1,25) –1,75(1,80) m strat de culoare maronie, lutos, pigmentat, aparţinând culturii Petreşti; -1,75(1,80) –2 m strat de culoare maroniu-gălbui, lutos, cu materiale tipice Petreşti; -2 m - sterilul arheologic, de culoare gălbuie, lutos.
Dintre complexele descoperite, menţionăm un bordei aparţinând culturii Petreşti, notat B1, ce coboară până la –3,30 m de la nivelul actual al solului. S-au putut delimita mai multe amenajări, s-a surprins inclusiv vatra bordeiului şi niveluri de arsură succesive. A mai fost găsită o râşniţă, precum şi numeroase bucăţi de chirpici ars, fapt ce sugerează că bordeiul a avut o amenajare, sub forma unei lutuieli, ce ulterior, prin dezafectarea bordeiului, au căzut în groapa acestuia. Se adaugă numeroase resturi osteologice de animale.
Ceramica descoperită face parte din categoria ceramicii uzuale şi semifine, iar prin pastă, ardere şi forme, este tipică pentru fazele dezvoltate (A-B, B) ale culturii Petreşti. Dat fiind faptul că majoritatea provin dintr-un complex închis, numeroase fragmente ceramice vor putea fi reîntregite.
Cercetările arheologice de pe proprietatăţile Ampoiţan şi Lazăr, completează informaţiile de ordin stratigrafic legate de aria de extindere a locuirii petreştene în partea de NV a sitului de la Alba Iulia–Lumea Nouă şi în stadiul actual al cercetărilor, confirmă locuirea cu precădere în bordeie pentru această zonă.
Rezumat Zusammenfassung:
Im Jahr 2005 wurde einige Notgrabungen in der neolithischen Siedlung von Alba Iulia - Lumea Noua durchgeführt. Der Zweck der Forschungen ist eine vorbeugende archäologische Ausgrabung der für Gebäude bestimmenden Fläche.
Das wichtigste Ergebnis ist die Identifizierung eines Anhäufens der menschlichen Beine auf dem Grundstück „Colda”. Wir entdeckten ungefähr 84-85 menschliche Schädeldächer.
Die Entdeckung der menschlichen Skelette, die wir mit der ähnlichen Entdeckung von 2003 (Grundstück „Mariş”) in unmittelbare Verbindung setzen, erlaubt die Beobachtung einer besonderen archäologischen Lage in die Siedlung von Lumea Noua. Anhand dieser zwei mehrfachen Begräbnisse vermuten wir, dass in diesem Gebiet ungefähr 100 Menschen bestattet wurden. Es ist schwer in den heutigen Forschungsstand die Ursachen des Todes, zu identifizieren.
Die Untersuchung auf dem Grundstück „Târsina” erlaubt den deutlichen Umriss der südlichen Grenze der Siedlung von Alba Iulia – Lumea Noua. Zwei Schanzen wurden auf dem Grundstück „Sobaru” entdeckt, welche die Erweiterung der Siedlung nach Osten bestätigen.
Die archäologischen Untersuchungen auf den Grundstücke Ampoinţan und Lazăr ergänzen die stratigrafischen Angaben über das Gebiet der Petresti-Kultur in den nordwestlichen Teil der Fundstelle von Alba Iulia - Lumea Noua und bestätigen die Verwendung der Grubenhäuser in diese Gegend.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice Note:
1. Pe acest şantier au efectuat practica de specialitate masteranzii de la specializarea Arheologie Sistemică: Bobână Bogdan, Ileş Ancuţa, Costescu Angela, Muţiu Ioana (Univ. Alba Iulia)
2. I. Paul, M. Ciută, G.T. Rustoiu, P. Mazăre, C. Florescu, M. Gligor, Raport asupra rezultatelor săpăturii de salvare efectuate în cadrul sitului arheologic de la Alba Iulia-Lumea Nouă, punctul „Ferma Romano-Catolică”, Patrimonium Apulense 2, 2002, p. 127-130; I. Paul, M. Gligor, C. Florescu, Raport asupra săpăturilor de eliberare de sarcină istorică efectuate în situl arheologic de la Alba Iulia-Lumea Nouă, Patrimonium Apulense 3, 2003, p. 114-117; M. Gligor, O figurină antropomorfă aparţinând culturii Petreşti, de la Alba Iulia-Lumea Nouă, Sargetia 31, 2003, p. 51-60; I. Paul, M. Gligor, C. Florescu, Cercetări arheologice preventive efectuate pe teritoriul judeţului Alba în anul 2004, Patrimonium Apulense 4, 2004, p. 138-146.
3. Cercetările antropologice pe întregul lot de oase umane, efectuate de un colectiv de specialişti condus de prof. univ. dr. V. Panaitescu, sunt în curs de desfăşurare în cadrul Laboratorului de Antropologie Fizică a Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu