Terenul supus cercetării arheologice se află pe partea dreaptă a drumului de acces (str. Izvor) ce leagă oraşul, prin Bdul Încoronării, de Fabrica de Porţelan SC Apulum SA, la aprox. 350 m de monumentul ridicat în memoria Răscoalei de la 1784. Obiectivul cercetării a fost descărcarea de sarcină arheologică a unei suprafeţe de aprox. 90 mp, destinată construirii unei locuinţe unifamiliale. Istoricul cercetări...lor cu privire la situl în discuţie, relevă faptul că pe parcele aflate în imediata apropiere, au mai fost efectuate cercetări arheologice preventive în ultimii ani, care au scos în evidenţă un nivel de locuire de epocă romană1, descoperiri aparţinând perioadei medievale timpurii2, ori lipsa materialelor sau depunerilor de interes arheologic3. De asemenea, pe partea stângă a drumului de acces, în apropierea zonei care a făcut obiectul cercetării noastre, săpăturile executate în condiţiile unui şantier de salvare, nu au condus la depistarea de artefacte arheologice4. La 50 m de str. Izvor, în apropierea Fabricii de Porţelan, cu prilejul efectuării unor săpături de descărcare de sarcină arheologică, au fost dezvelite morminte de epocă romană de inhumaţie şi incineraţie, precum şi un mormânt din epoca medievală5. La culegerea detaliilor planimetrice şi altimetrice a fost utilizată staţia totală Leica TC302. Pentru detaliile planimetrice s-a folosit ca şi metodă de măsurare metoda radierii, iar din punct de vedere altimetric s-a folosit metoda nivelmentului trigonometric la distanţă mică. Toate datele au fost măsurate şi raportate pe plan în sistem de proiecţie Stereo 70 şi sistem de referinţă Marea Neagră 1975, pe elipsoid Krassowsky6. Raportarea în plan şi redactarea planului topografic a fost realizată cu ajutorul soft-ului ArcGIS Desktop 8.37. Pentru verificarea stratigrafiei şi a posibilelor depuneri de interes arheologic, a fost trasată o suprafaţă (SpI/2005) de 9,5 x 9,5 m, împărţită în patru carouri de 4 x 4 m şi cu martori în cruce de 1,5 m. Notarea carourilor a fost realizată potrivit principiului tablei de şah, respectiv cu cifre (1, 2) pe axa N-S şi litere (A, B) pe axa V-E. Ulterior, descoperirea în caroul 2B a unui mormânt de inhumaţie (M1) a determinat deschiderea, pe latura de S, a unei casete (C I) de 2,5 x 1 m. Situaţia stratigrafică se prezintă astfel: 0 –0,10 m - nivel vegetal de culoare neagră-cenuşie; 0,10–0,25(30) m - nivel cu pământ negru-cenuşiu, sporadic cu materiale arheologice (fragmente ceramice romane şi material osteologic), fără însă a constitui un nivel de locuire; 0,25(30) - pe alocuri începând cu – 0,45(50) m - nivel cu pământ gălbui, lutos-nisipos, fără conţinut arheologic. În caroul 2B, lângă profilul E, la 0,45 m adâncime, a fost descoperită o monedă din bronz. Au fost identificate cinci complexe de tip adâncit, denumite C1-C4 şi M1. Cpl. C1, cu un traiect ENE-VSV, a fost identificat pe diagonala c. 1A şi în colţurile de NV ale c. 1B şi 2A şi se adânceşte până la 0,70 m. Din pământul negru-cenuşiu de umplutură s-au recoltat materiale ceramice şi de construcţie romane, precum şi numeroase fragmente osteologice, în general aparţinând unor animale de talie mare (bovine) şi mijlocie (ovine, suine). Alături de acestea, s-au înregistrat ca material special un fragment dintr-un ac de os, un jeton confecţionat dintr-un fragment de amforă, un fragment de sticlă şi mai multe cuie de fier. Prin materialele descoperite, complexul ar putea fi interpretat ca groapă menajeră. Există posibilitatea, plecând de la formă şi traiect, ca acest complex să fi fost un şanţ de mai mari dimensiuni, ulterior dezafectat şi folosit pentru aruncarea resturilor menajere. Cpl. C3 şi C4 urmează acelaşi traiect ENE şi VSV şi sunt aprox. paralele. Ele au fost surprinse în c. 1B şi 2A (C3) şi c. 2B (C4). Ambele pornesc din stratul negru-cenuşiu şi se adâncesc până la de 0,47 m (C3) şi 0,58 m (C4). Au forma unor şanţuri de mici dimensiuni, fără material arheologic, motiv pentru care ar putea fi interpretate ca şanţuri de drenaj sau de delimitare a unei proprietăţi. Nu este exclusă nici apartenenţa acestora la o perioadă mai recentă. Cpl. C2 reprezintă o groapă surprinsă pe latura sudică a c. 2B şi în cas. C1, unde se identifică cu marginea de SV a M1. Dat fiind faptul că în urma golirii, în interiorul ei au fost descoperite fragmente de cărămizi din capacul mormântului, considerăm că groapa a avut drept scop jefuirea acestuia, cel mai probabil în epocă. Pe profilul sudic al c. 2B, groapa a fost observată cu claritate, coborând din nivelul negru-cenuşiu până la adâncimea de –0,65 m faţă de nivelul actual al solului. Cea mai importantă descoperire o constituie un mormânt de inhumaţie – notat M1 - în sarcofag (cistă) din cărămizi. Orientat ENE-VSV, sarcofagul are o formă uşor trapezoidală, cu lungimea de 1,50 m, lăţimea maximă de 0,70 m. A fost edificat din 6 rânduri de cărămizi, cu dimensiunile de aprox. 38 x 15 cm, legate între ele cu mortar. Capacul a fost realizat tot din cărămizi, cu dimensiuni de aprox. 38 x 30 cm, dispuse orizontal. După resturile păstrate peste cărămizile ce formau capacul sarcofagului, putem presupune că acesta a fost acoperit cu un strat consistent de mortar. În urma golirii mormântului, au fost găsite foarte puţine resturi osteologice umane, doar câţiva dinţi. Lipseşte scheletul uman precum şi inventarul, fapt ce întăreşte convingerea că mormântul a fost profanat. Dimensiunea sarcofagului, dar şi resturile osteologice conduc la ideea că mormântul a aparţinut unui copil. Baza sarcofagului nu a fost pavată, astfel că fundul mormântului, a fost executat direct în steril. Adâncimea mormântului, considerată de la nivelul actual al solului, este de 1,50 m. În mortarul de pe latura lungă, de NV a mormântului, aproape de fundul acestuia, a fost descoperit un ac de păr din os.8 Putem concluziona că acest tip de mormânt este specific epocii romane şi se datează în sec. II-III p.Chr, conform inventarului funerar asociat, recuperat din morminte similare. Rămâne ca cercetări viitoare să ne edifice dacă este vorba de un mormânt izolat sau acesta se încadrează în necropola romană deja cunoscută, din zona Dealul Furcilor (Podei).