Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: str. Lăcrănjan | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca romană târzie;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare deschisă;
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
str. Lăcrănjan
Sector   
Toponim   Apulum II
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ciută Marius Mihai Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Rustoiu Gabriel Tiberiu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba
Cod RAN    1026.04
Raport În luna aprilie 2005, ca urmare a solicitării cu nr. 330/04.2005 venită din partea DCCPCN Alba, am primit documentaţia necesară pentru descărcarea de sarcină arheologică a unei parcele aflate în intravilanul oraşului Alba Iulia, zona Dealul Furcilor - Drumul spre Pâclişa D.J. 107A. (alee continuare din str. I. Lăncrănjan), în vederea construirii unei locuinţe familiale de către proprietarul Sora Dumitru Dănuţ. Proiectul viza o suprafaţă de aprox. 350 m2, teren construibil, inclus în trei parcele (două parcele de 11 x 8 m şi o a treia de 22 x 8 m). La momentul debutului cercetărilor arheologice (mai 2005), terenul a fost ocupat de culturi agricole. Cum din arealul înconjurător al zonei respective erau cunoscute rezultatele cercetărilor arheologice obţinute în urma unor cercetări sistematice (în punctul Recea-Monolit - cercetări MNUAI) dar şi a repetatelor descărcări similare de sarcină arheologică din ultimii ani (Strada Brânduşei, realizate de un colectiv al aceleiaşi instituţii, respectiv Izvorul Generalului - realizată de Mihai Blăjan de la aceeaşi instituţie şi cea din punctul proprietatea Alin Moşneag cercetat de C.I. Popa de la Univ. Alba Iulia) şi erau cunoscute unele areale cu depuneri de interes arheologic, în conformitate cu legislaţia existentă şi cu prevederile specifice regimului de patrimoniu al oraşului Alba Iulia, situaţia a necesitat efectuarea unor cercetări de descărcare de sarcină istorică.
Acestea au fost efectuate, în urma semnării contractului nr. 2/2005, între SC Isis Arheo Consulting SRL, în calitate de executant şi proprietarul terenului, dl. Sora Dumitru Dănuţ, în calitate de beneficiar şi finanţator. Lucrările arheologice s-au efectuat, în perioada 5–10 mai 2004.
Zona cercetată se află pe terasa întinsă a platoului Cetăţii Alba Iulia (altitudine relativă: 247 m), spre V, în intravilanul oraşului, pe teritoriul vechiului oraş Apulum (Apulum II). Pentru o localizare mai precisă: punctul investigat se află la cca. 100 m V de DJ 107A, ce duce spre localitatea (suburbia) Pâclişa; 180 m E de rezervoarele de apă (vechi) ale oraşului Alba Iulia; la cca. 150 m NV faţă de punctul Recea (Monolit). în conformitate cu datele expertizei şi a măsurătorilor efectuate din punctul de staţie 100, parcela cercetată are CF.
Parcela totală ce cuprinde aria ce urma a fi construite, are o formă dreptunghiulară (44,30 x 10 m), plană, cu laturile scurte orientate N-S iar laturile lungi orientate E–V. Pe suprafaţa ariei urmează a se construi o locuinţă familială (4 apartamente). Ca vecini, menţionăm: la N Toma Ioan, la S drum privat şi Zaharie Ileana (vis-á-vis), la V Neamţu V. Vasile, iar la E Retegan Dorin. Lotul se află la cca. 180 m V de terenul lui Rof Ioan, cercetat anterior (mai 2005) de unul din semnatarii prezentului raport.
Conform informaţiilor deţinute la momentul debutului cercetărilor, se bănuia faptul că în areal se pot afla urme ale locuirii romane (Apulum II – Municipium Septimius Severus sau posibile extinderi a vilei suburbana de la Recea), precum şi sporadice urme ale locuirilor medievale timpurii (sec. VI p.Chr) sau ale necropolei de sec. X-XI. Documentarea prealabilă s-a concretizat prin studiul rapoartelor realizate anterior în urma lucrărilor similare în arealul apropiat şi deplasarea (cercetarea de teren) în vederea familiarizării cu arealul şi poziţiile descoperirilor anterioare1.
La momentul debutului cercetării, suprafaţa, nefiind inclusă în zona de protecţie a patrimoniului, fusese deja afectată de săparea unor fundaţii ale subsolurilor (cu excavatorul), pe aproape întreg perimetrul ce urmează a fi construit (peste 85%). La solicitarea reprezentantului DJCCPCN Alba, lucrările au fost stopate, urmând ca în arealul neafectat să se efectueze cercetări preventive. Din acest motiv, prima fază a fost aceea a supravegherii situaţiei existente. Au fost cercetate cu mare atenţie profilele stratigrafice rezultate (peste 12 astfel de profile), fotografiate şi desenate. Am urmărit şi evoluţia depunerilor pedologice, ce evidenţia intervenţii moderne şi contemporane (lentile de pământ „de umplutură”, alveolări cauzate de exploatarea argilei loessoide. Precizăm faptul din rapoartele cercetărilor mai sus amintite, reieşea situaţia lipsei sau sărăciei depunerilor de interes arheologic. Din informaţiile anterioare reieşea faptul că sterilul de culoare galbenă (argila loess-oidă) apare foarte aproape de suprafaţă, situaţie infirmată de analiza taluzărilor, în care sterilul apărea uneori chiar la 1,30-1,50 m adâncime dovedind diferenţe faţă de arealul aflat la E de DJ 107A.
S-a procedat, apoi, la efectuareaunei descărcări „clasice”, prin executarea unor secţiuni (sondaj) de informare şi control stratigrafic, amplasată astfel încât să acopere o suprafaţă cât mai mare din ceea ce a mai rămas neafectat de lucrările edilitare. Au fost practicate două unităţi de cercetare şi informare stratigrafică (secţiuni de diferite dimensiuni: SI/2005 = 10 x 1,5 m orientată N-S şi amplasată în extremitatea estică a ariei supuse cercetării; respectiv SII/2005 = 2 x 1,5 m orientată E-V şi amplasată la extremitatea nordică a primei secţiuni. S-au utilizat tehnicile şi metodele tradiţionale (săpare stratigrafică, înregistrare a datelor şi observaţiilor contextuale în jurnalul de săpătură şi prin fotografii pe suport digital – peste 120 de cadre – generale şi detalii).
Suprafaţa cercetată (săpată) efectiv, sistematic, a fost de aprox. 18 m2 la care, dacă se adaugă şi sondajele suplimentare realizate pe ductul fundaţiilor locuinţelor şi supravegherea permanentă, pe o suprafaţă de peste 20 m2 a ductului fundaţiilor. Practic, suprafaţa totală investigată a ajuns astfel la aprox. 250 m2, peste jumătate din suprafaţa totală construibilă.
Stratigrafia generală a perimetrului descărcat de sarcină istorică se prezintă astfel:
0 –0,35 m, strat arat, culoare brun-închis, sol lutos, consistent, deranjat de lucrările agricole, bogat în materiale arheologice (cărămizi, tegulae, piese de pavaj roman, ceramică de epocă romană dar şi din alte epoci: Hallstatt, ep. Bronzului, neolitic etc.) lipsit însă de intervenţii (structuri) de natură antropică;
-0,35 –0,65 m, strat nederanjat de lucrările agricole, de culoare brun-închisă, cu sporadice materiale arheologice. Consistenţa şi caracteristicile sale dovedesc lipsa locuirilor umane. în secţiunile I şi II, din acest nivel (la cca. 0,40 m adâncime) s-a conturat in situ un complex închis de tipul cuptoarelor cu monocameră, realizate la suprafaţă, cu pereţi din lut amestecat cu degresant organic (pleavă) (C1/2005), având formă relativ rotundă, aparţinând, conform materialelor ceramice aflate în context, probabil epocii bronzului (cultura Noua). Cuptorul, cu diametrul ce cca. 1 m, a fost surprins în profilul nordic, necesitând deschiderea unei a doua secţiuni-casetă (SII = 2 x 1 m), în scopul surprinderii sale integrale. S-a dovedit că acesta a avut o boltă, probabil cu orificiu în partea superioară, prăbuşită din vechime. Gura de alimentare s-a aflat, probabil orientată spre NE, zonă in care au fost remarcate fragmente de zgură. Grosimea medie a pereţilor acestui cuptor este de cca. 4-5 cm. Imediat sub cuptor (la demontarea sa), a apărut sterilul arheologic. Nu a fost surprins însă un nivel (strat) de locuire de epoca bronzului. Nu este exclus faptul ca acest complex să poată fi legat de urmele de locuire semnalate la Alba Iulia-Recea (Monolit) în campania anului 2004 (cercetări Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia). La ora actuală, complexul recuperat integral, se află în curs de prelucrare (curăţare, restaurare, conservare), la care se adaugă documentarea privind analogii şi comparaţii posibile, care să faciliteze interpretarea cultural-cronologică a complexului. Nu excludem apartenenţa sa şi unor epoci mai recente (medievale?). Tot din acest nivel, în c.1, în profilul estic, s-a adâncit o groapă cu caracter menajer (G1/2005), dintr-o epocă incertă (pornirea ei se pierde undeva în arătură) chiar dacă în umplutura ei au fost relevate materiale de provenienţă romană. O groapă similară, G2/2005, a fost sesizată în c.4, tot în profilul de S (cu diametrul de cca. 1 m), conţinând materiale cu caracter menajer (chirpici ars, ceramică fragmentară, lemn carbonizat, oase de animale, sticlă, cuie, materiale de construcţie etc.).
-0,65(0,50) –0,80 m, strat steril arheologic, brun-gălbui, argilos (loessoid).
În imediata apropiere a arealului cercetat prin săpături arheologice, în profilurile stratigrafice obţinute prin săparea fundaţiilor (P1 – P3 - până la 3 m adâncime) au fost realizate multiple taluzări (T1 – T12) şi observaţii stratigrafice. Cu acest prilej, am constatat succesiunile pedologice, ce confirmă, şi ele, rezultatele cercetărilor preventive.
După materialele surprinse în stratul arabil şi în cercetările de suprafaţă efectuate în perimetrul unităţii de cercetare, nu este exclus, credem, ca în perimetru să fi existat depuneri arheologice preistorice (neolitic, ep. Bronzului, Hallstatt) de factură romană sau medieval timpurii (sec. VI), însă intervenţiile moderne şi contemporane au afectat, uneori exhaustiv, acel posibil strat arheologic. Culoarea brună-gălbuie şi subţirimea stratului vegetal dovedeşte perioada scurtă de depunere a humusului, respectiv a procesului de pedogeneză. La ora actuală nu s-a semnalat existenţa unui strat arheologic distinct, cu depuneri arheologice
Recomandăm atenta supraveghere a sectoarelor aflate în imediata vecinătate, şi totodată recomandăm extinderea zonei de protecţie şi în zona aflată în dreapta şoselei (DJ 107A), îndeosebi în sectorul ramei terasei delimitate la E şi S de acest drum în scopul surprinderii evoluţiei locuirilor umane de pe marginea arealului delimitat.
Rezultatele cercetării arheologice preventive din perimetrul proiectatelor locuinţe familiale ale dlui Sora Dănuţ Dumitru, în Alba Iulia, alee prelungită din str. I. Lăncrănjan, dovedeau faptul că acesta se caracterizează prin sărăcia depunerilor de interes arheologic, cele existente, relevate de investigaţiile sistematice efectuate, fiind cercetate şi recuperate integral, motiv pentru care, la momentul respectiv recomandam eliberarea Avizului de Descărcare Arheologică.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice Note:
1. RepAlba 1995.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu