Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Gară | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Locuire militară;
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Bumbeşti-Jiu
Comuna   or. Bumbeşti-Jiu
Punct
Gară
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Hortopan Dumitru Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Mărgineanu-Cârstoiu Mădălina Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Marinoiu Vasile responsabil Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Cod RAN    79317.01
Raport Castrul roman cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, punctul Gară se află la 2,5 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj şi 1 km V de malul stâng al râului Jiu. Fortificaţia se află pe un platou la altitudinea de 430 m, pe cca. 14 ha (inclusiv vicusul militar), având următoarele coordonate: latitudine 45º10', longitudine 23º23'. Primele cercetări au avut loc aici în anul 1897, fiind conduse de GrigoreTocilescu, apoi reluate de C.S. Nicolăescu-Plopşor, în 1937 şi din 1956 (cu mici întreruperi până în 1981) de Grigore Florescu şi Exspectatus Bujor. Din 1982 până în 1994 cercetările au fost continuate de col. Christian Vlădescu, iar după 1994 şi în prezent de un colectiv de la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu, condus de Vasile Marinoiu.
Obiectivele cercetării au avut drept scop atât investigarea edificiilor şi căilor de acces din interiorul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, cât şi conservarea şi punerea în valoare a acestui sit arheologic.
Cercetările arheologice de la Bumbeşti Jiu - Gară s-au desfăşurat în anul 2005 în interiorul castrului cu zid de piatră, în praetentura sinistra, acolo unde am mai trasat şi în anii precedenţi alte câteva secţiuni.
Acum s-au trasat două secţiuni, S1 la 0,50 m V de S1/2004 şi S2 la 0,80 m E de S1/2004, orientate N-S şi având dimensiunile de 22 x 2 m şi respectiv 15 x 2 m.
Între c. 9 şi 13 s-a reperat drumul ce făcea legătura între via principalis şi via sagularis, drum mai bine păstrat în S2 decât în S1. Drumul era executat din piatră de râu pe un strat de pietriş, uşor convex la mijloc, fiind flancat de rigole din piatră de râu cu o lăţime de 0,40 m. În S1/2005 drumul se mai păstrează pe o lăţime de 1,40 m, iar în S2/2005 acesta are lăţimea de 2,62 m, comparativ cu lăţimea de 3,20 m surprinsă în secţiunea S1/2004. Acest fapt se datorează acţiunii antropice de-a lungul timpului, mai ales lucrărilor agricole din sec. XIX.
În secţiunea S1/2005, de o parte şi de alta a drumului, s-au descoperit numeroase fragmente de materiale de construcţie (cărămizi, olane şi ţigle), trei piroane, două balamale un fragment de cuţit, un vârf de lance (toate din fier), un fragment de cute pentru ascuţit, o monedă de bronz ilizibilă, o mărgea de culoare verde şi fragmente ceramice de vase de uz casnic, lucrate la roată (de culoare roşie şi cenuşie), dar şi cu mâna (de culoare neagră).
În secţiunea S2/2005 au fost descoperite fragmente de cărămizi, ţigle şi olane, fragmente de sticlă, piroane două ţinte, o cheie, un pillum, un vârf de săgeată piramidal, un vârf de suliţă (toate din fier), un pandantiv de bronz (probabil de la un vârf de coif), o bilă din metal alb, fragmente ceramice de vase de uz casnic, de culoare cenuşie şi roşie (fructiere, străchini, farfurii, oale, amforete) şi un denar emis de împăratul Lucius Verus pentru soţia sa Annia Lucilla în perioada anilor 164-169, descoperit la adâncimea de 0,42 m: Denar, Ag ?, avers- LVCILLAE AVG ANTONINI AVG F, revers- VESTA- diametrul 16-18 mm, greutatea 3,03 g1.
Din punct de vedere stratigrafic, prima secţiune, S1/2005 are următoarea situaţie:
- între 0 şi -0,16 m se află stratul vegetal actual;
- între -0,16 şi -0,52 m este stratul arheologic roman
- de la -0,52 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic.
Cea de-a doua secţiune, S2/2005 prezintă următoarea situaţie stratigrafică:
- între 0 şi -0,20 m este stratul vegetal actual;
- între -0,20 şi -0,70 m se află stratul arheologic roman;
- de la -0,70 m începe stratul steril din punct de vedere arheologic.
Castrul şi vicusul militar de la Bumbeşti Jiu - Gară se datează în sec. II-III p.Chr, materialele arheologice descoperite în acest an fiind din perioada 106–170.
În ceea ce priveşte conservarea şi protejarea acestor vestigii, propunem primăriei oraşului Bumbeşti Jiu, căreia îi aparţine acest domeniu public, să interzică păşunatul vitelor în interiorul castrului cu zid de piatră, deoarece animalele distrug fundaţiile construcţiilor descoperite în acest perimetru.
Rezumat
English Abstract The research at Bumbeşti Jiu - Gara was conducted inside the stonewall castrum, in praetentura sinistra. We excavated two sections: S1/2005 and S2/2005. In S1 we identified a river stoned road which made the connection between via principalis and via sagularis. Besides the usual inventory like building material, sherds made by hand or by wheel and metal artifacts, we discovered a silver denarius coined by Lucius Verus. All the archaeological finds of the 2005 campaign at Bumbeşti Jiu - Gara date to 106 - 170 AD.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu