Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Vârtop | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Locuire militară;
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Gorj
Localitate   Bumbeşti-Jiu
Comuna   or. Bumbeşti-Jiu
Punct
Vârtop
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Hortopan Dumitru
Mărgineanu-Cârstoiu Mădălina
Marinoiu Vasile
Cod RAN    79317.02
Raport Castrul cu val de pământ de la Bumbeşti Jiu, punctul Vârtop se află situat la 800 m N de castrul cu zid de piatră din punctul Gară şi la 1,8 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, la 1 km E de albia râului Jiu. Fortificaţia a fost amenajată pe un platou înalt şi este delimitată la V şi S de albia adâncă de cca. 5 m a pârâului Vârtop. La E şi S de castru s-a descoperit vicusul militar (un atelier meşteşugăresc şi thermae-le). Ele se află la altitudinea de 430 m, pe cca. 6 ha, având următoarele coordonate: latitudine 45º10' şi longitudinea de 23º23'. Cercetările arheologice în castru s-au desfăşurat în anii 1955-1956 de către Grigore Florescu, Expectatus Bujor şi Ana Matrosenco, iar din 1994 şi în prezent (în castru şi în vicusul militar) de un colectiv de la MJ Gorj, condus de dr. Vasile Marinoiu.
Obiectivul cercetării a avut drept scop continuarea investigării în sectorul thermelor, în zona de V a acestora, ale căror fundaţii au fost distruse parţial, în perioada contemporană, cu prilejul amenajări drumului naţional Târgu Jiu - Petroşani.
Pentru realizarea acestui obiectiv s-au trasat două secţiuni, una în continuarea celei din campania precedentă (după ce s-a lăsat un martor de 0,30 m), cu dimensiunile de 8,80 x 2 m, iar cea de-a doua, paralelă cu prima (cu un martor de 0,20 m) şi având dimensiunile de 12,30 x 1,90 m. Ambele secţiuni sunt orientate pe direcţia N-S.
La adâncimea de 0,20 m, faţă de nivelul actual de călcare, au ieşit la iveală fundaţiile termelor romane, ce continuă pe cele descoperite în secţiunea S2/2004. Fundaţia a fost realizată din piatră de râu legată cu mortar de var şi are grosimea de 0,72–0,78 m fiind compartimentată de ziduri perpendiculare orientate spre V, ce alcătuiau, în această zonă a băilor, două camere ale căror laturi se păstrează parţial pe direcţia E-V şi în întregime pe direcţia N-S. Prima cameră are latura întreagă de 6 m, iar cea de-a doua 4,80 m, iar zidurile parţiale se păstrează pe o lungime de 1,60 m şi respectiv 0,50 m. În interiorul acestor camere s-au descoperit mai multe pilae realizate din cărămizi şi tuburi (8 în prima cameră şi 6 în cea de-a doua, distanţa dintre ele variind între 0,20–0,58 m), iar în camera din zona sudică s-a descoperit un pavaj din piatră de râu de mici dimensiuni.
La extremitatea nordică a fundaţiei a apărut un zid perpendicular, orientat spre E, dar care nu este paralel cu cel descoperit în anii anteriori, ceea ce demonstrează că thermele din vicusul militar de la Bumbeşti Jiu Vârtop au fost construite în două etape. La jumătatea zidului din cea de-a doua cameră, la baza fundaţiei s-a descoperit un canal pentru circulaţia aerului cald, realizat din ţigle aşezate pe sol, iar pe cele două laturi cărămizi şi piatră de râu. Lăţimea acestui canal este de 0,35 m şi o înălţime cuprinsă între 0,20 m în dreptul fundaţiei şi 0,53 m la cca. 1,35 m E de fundaţie. Canalul este orientat oblic pe zid, pe o direcţie SE-NV, fiind la cca. 3 m de praefurnium descoperit în anul 1999.
De o parte şi de alta a zidurilor fundaţiei s-au descoperit numeroase fragmente de materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, tuburi, cociopesto), 11 piroane din fier de diferite dimensiuni, o balama, un tub de lance fragmentar, fragmente de sticlă şi de vase ceramice de uz casnic, precum şi un fragment de vas de terra sigillata cu fund inelar (castron, cu diametrul de 9,7 cm).
S-a descoperit de asemenea şi un fragment de ţiglă ce are imprimată o ştampilă a unei unităţii militare ce a staţionat aici la începutul sec. II p.Chr, alături de detaşamentul legiunii a IV-a Flavia. Ştampila în tipar dreptunghiular este fragmentară, dar se desluşesc literele [LE]G VII [CL] (înalte de 2 cm). Aşadar împreună cu detaşamentul legiunii a IIII Flavia, în castrul şi vicusul militar de la Bumbeşti Jiu Vârtop a staţionat şi un detaşament al legiunii a VII-a Claudia, atestată şi printr-o ştampilă de tip tabula ansata, pe o cărămidă pătrată, descoperită în anii precedenţi în termele de la Bumbeşti Jiu Gară.
Tot aici s-au descoperit şi trei monede din bronz (sesterţi), prost conservate. Ele au fost emise în timpul împăraţilor Traian (Av. TRAIAN…, iar pe revers este reprezentată o zeitate PVDICITIA ? şi literele S.C.) şi Antoninus Pius ( Av. IMP ANTONINVS…, Rv…COS III, S.C., iar cea de-a doua AE ?, Av. ANTONINVS AVG…bust spre stânga cu coroană radială, Rv. CONCORDIA COS III).
Acestea confirmă faptul că fortificaţia şi vicusul militar de la Bumbeşti Jiu Vârtop au fost utilizate doar până în a doua jumătate a sec. II p.Chr, după care rolul principal în apărarea acestei zone luându-l castrul de la Bumbeşti Jiu Gară, la cca. 800 m S de cel de la Vârtop.
Din punct de vedere al stratigrafiei avem următoarea situaţie: între 0 şi 0,10 m avem stratul vegetal actual; între 0,10 şi 1,20 m stratul arheologic roman, iar de la 1,20 m stratul steril din punct de vedere arheologic.
În ceea ce priveşte conservarea, protejarea şi punerea în valoare a acestor vestigii, am propus primăriei oraşului Bumbeşti Jiu şi Consiliului Judeţean Gorj de a aloca fonduri pentru conservarea zidurilor termelor romane şi interzicerea păşunatului în această zonă.
Rezumat
English Abstract The purpose of the 2005 research was the investigation of the west side of the thermae area. The archaeological material consists of iron or pottery building elements, coarsewares made by wheel, glass sherds and three sesterti dated to Trajan’s and Antoninius Pius’ reigns. We discovered a fragment of a tile with the stamp of Legio VII Claudia. The archaeological material from Bumbeşti Jiu dates to the 2nd century AD
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu