Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra satului | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic târziu;
Eneolitic
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Cheia
Comuna   Grădina
Punct
Vatra satului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Carabuz Tănase Universitatea "Ovidius", Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Grigoruţă Oana Universitatea "Ovidius", Constanţa
Heroiu Andrei Universitatea "Ovidius", Constanţa
Lazăr Alexandru Cătălin Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Nastasi Irina Universitatea "Ovidius", Constanţa
Neagu George Universitatea "Ovidius", Constanţa
Potârniche Tiberiu Universitatea "Ovidius", Constanţa
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Tobol Dragoş Victor Universitatea "Ovidius", Constanţa
Voinea Valentina-Mihaela responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    63018.02
Raport Aşezarea de la Cheia a fost descoperită în incinta satului de către profesorul de istorie Anghel Bardac (şcoala din Grădina) în 1999. După sondajele stratigrafice SA şi SB deschise în 2001 cu ocazia cercetărilor de salvare efectuate în zonă pe traseul gazoductului, am început cercetarea sistematică a sit-ului, până în prezent fiind efectuate patru campanii arheologice (2001, 2002, 2004, 2005). În secţiunile SA – SE au fost identificate două secvenţe de locuire, ambele aparţinând nivelului cultural Hamangia III pentru care am găsit cele mai bune analogii în aşezarea de la Târguşor Urs (cercetată în anii '80 de P. Haşotti). Aşezarea se încadrează în tipul celor deschise, situată pe un promontoriu, la aprox. 500 m N de lunca inundabilă a Casimcei şi 800 m E de cariera de piatră.
Obiectivele cercetării:
- degajarea locuinţei LI prin extinderea secţiunii SE
- sondaje pentru localizarea necropolei
- cercetări de teren în microregiunea Grădina - Târguşor pentru identificarea depozitelor naturale şi a altor puncte locuite contemporane aşezării
- realizarea unor studii interdisciplinare pe baza probelor prelevate din complexe arheologice (locuinţa LI - nivel ocupaţional; gropile C8 - C11)
În secţiunea lărgită SE (6 x 18 m; 6 sectoare de 3 x 6 m cu martori de 0,30 m) am reuşit să delimităm, fără un contur precis, suprafaţa locuinţei LI, neincendiate. Orientată pe direcţia NE-SV, locuinţa a avut cel puţin o încăpere, cu latura lungă de peste 8 m. Suprafaţa în care a fost identificat ultimul nivel ocupaţional depăşeşte 70 m2. Singura limită clară am identificat-o în sectorul 5 – fragmente dintr-o amenajare (perete?) pe o lungime de aprox. 0,80 m, orientată pe aceeaşi direcţie. Ultimul nivel ocupaţional (-0,30 -0,70 m) conţine foarte mult material arheologic: fragmente ceramice, piese de silex (majoritatea microlite), de os (ace şi împungătoare), de Cardium şi Spondylus (mărgele perforate). În acelaşi strat s-au descoperit plăcuţe de vatră de dimensiuni mari, foarte bine arse, dar împrăştiate pe toată suprafaţa, printre lentile de cenuşă şi cărbune.
Sub zonele alveolate au apărut trei gropi: C8 (Dmax=2,50 m; h=1,24 m), C9 (Dmax=2,37 x 1,78 m; h=0,13 m), C.10 (Dmax=1,25 m; h=0,90 m) cu resturi menajere în umplutură, aparţinând primei secvenţe de locuire. Groapa C8 prezintă la bază un contur neregulat, cu alveolări în pereţi care sugerează destinaţia iniţială – groapă formată prin extracţia lutului, ulterior, prin depuneri menajere succesive, fiind acoperită. Subliniem că în acest complex am descoperit o mare cantitate de fragmente osteologice (mai mare decât în cazul fragmentelor ceramice), provenind îndeosebi de la indivizi de talie mare (bovine).
În sondajele stratigrafice realizate la marginea de SE a satului, în apropiere de pârâul Casimcea (pentru identificarea necropolei) nu au fost descoperite locuiri preistorice.
În investigaţia arheologică a fost aplicată metoda microstratigrafică – descrierea straturilor codificate pe fişe tip, prelucrarea materialului arheologic şi faunistic pe complexe şi unităţi stratigrafice, gruparea unităţilor stratigrafice pe secvenţe de locuire (2) şi perioade (1).
Materialul ceramic, în curs de analiză, se grupează pe complexe şi unităţi stratigrafice, urmărindu-se raportul între categoriile ceramice, frecvenţa şi asocierea formelor, tehnici decorative utilizate în funcţie categoria de pastă şi de forma vasului.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- extinderea suprafeţei cercetate pentru delimitarea aşezării şi identificarea altor structuri de locuire;
- analiza interdisciplinară a zonelor de depuneri menajere;
- identificarea necropolei;
- cartarea tuturor locuirilor neo-eneolitice din microregiunea Grădina - Cheia;
- analize sedimentologice şi chimice pentru identificarea depozitelor de argilă folosite de olarii din aşezare;
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu