Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Chitila | Judeţ: Ilfov | Punct: Cărămidărie | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Ilfov
Localitate   Chitila
Comuna   Chitila
Punct
Cărămidărie
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Boroneanţ Vasile responsabil Muzeul Municipiului Bucureşti
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe Muzeul Municipiului Bucureşti
Cod RAN    179294.04
Raport Pentru descărcare de sarcină arheologică şi istorică, în perioada octombrie-noiembrie 2005 s-au efectuat lucrări precedate de cercetări de teren, care au fost continuate de faza de documentare şi redactare a părţii scrise şi săpături sistematice în sectorul grădina de zarzavat, împrejmuită cu gard de fier în care, din săpăturile şi datele de teren din 19761 rezultă că sunt vestigii arheologice.
Săpăturile s-au efectuat cu mijloace mecanizate de sondare a terenului în fosta groapă rezultată din excavaţia argilei de către „Cărămidăria’’ de la Chitila din partea de N a fostei fabrici de zahăr şi a fostului depozit de cartofi, dintre anii 1959-1975, care ulterior, a funcţionat ca groapă de depozitare a molozului rezultat din demolările din partea nordică a Bucureştiului. Groapa se întindea de la N de fostele silozuri de cartofi până la o vale afluent, pe partea dreaptă a râului Colentina.
În zonă se afla un sit arheologic, în care am efectuat săpături de salvare în anul 1977. Atunci pe malul Colentina între groapa de exploatare a argilei şi în jurul stâlpilor de beton ai reţelei electrice se afla o limbă de pământ nederanjată de lucrări, iar râul Colentina curgea meandric pe traseul său natural. Între timp s-a produs protejarea malului cu zid de beton şi transformarea bazinului râului în lac de acumulare pentru agrement şi întreceri sportive. Pe terenul nederanjat se afla o parte dintr-o movilă antropică şi ca rezultat al creşterii naturale a terenului în urma locuirii.
Din cercetări rezultă că aici se află o aşezare din epoca bronzului din vremea culturii Tei. În timpul lucrărilor, s-au efectuat şi cercetări de teren cu care ocazie s-a constatat că la E şi la V de aceasta se aflau urme de locuire din epoca dacică.
În anul acesta, în urma hotărârii S.C. OVO DESIGN S.A. de a extinde construcţii în zonă, Muzeul Municipiului Bucureşti a reluat cercetările de teren pentru a se stabili dacă pe suprafaţa acoperită cu deşeuri, rezultate din demolări sau deşeuri alimentare şi de locuire, se află dovezi de locuire şi intensitatea lor.
Pe sectorul grădină situat la N de amplasamentul fabricii de mobilă s-au efectuat în interiorul său mărginit de gard de sârmă, trei secţiuni perpendiculare pe cursul Colentinei, secţiuni (I-III) de câte 20 x 2 m cu întreruperi pe traseul pe care se afla reţeaua de ţevi de metal pentru irigaţii. În urma acestor lucrări şi a observaţiilor stratigrafice s-a constatat că terenul în grădină a fost cu un strat de humus recent adus, după declaraţiile proprietarilor de undeva din perimetrul comunei Mogoşoaia. Menţionăm că pământul adus nu conţine dovezi de locuire.
Sub acest pământ de umplutură se afla solul nederanjat, în care, după un strat vegetal negricios de 0,20-0,25 m, grosime, se află un strat de locuire cu dovezi de lucru din epoca feudală şi altul de culoare cafenie care înglobează dovezi de locuire din epoca bronzului, cultura Tei. Sub aceasta se află stratul de argilă gălbuie cu pungi de culoare galben cenuşie sau negricioasă produse în vremea când acesta era fund de lac cu vegetaţie specifică. Acest strat nu conţine dovezi de locuire. În capătul de E al secţiunilor săpătura a surprins malul terasei adâncit şi erodat de apele râului Colentina, alcătuit din aluviuni ale râului.
Stratul de locuire din epoca feudală şi de epocă dacică este subţire fără a putea fi delimitate ca grosime de cel dacic. Conţine rare fragmente ceramice oase de animale şi câteva obiecte din fier, neidentificate tipologic. Cele de epoca medievală tipologic pot fi atribuite sec. XVI-XVIII contemporane celor de la Chitila Fermă2, iar cele de epoca dacică cu probabilitate din sec. III-I a.Chr, contemporane celor de la Chitila Fermă situate tot pe Colentina, dar mai în amonte cu aprox. 2 km3.
Mai numeroase sunt materialele provenind din epoca bronzului cultura Tei4. Acestea sunt: fragmente de chirpic, de vatră de foc, fragmente de vase şi de oase de animale domestice consumate (cornute mici, oaie sau capră) şi de bovidee şi cabaline. Printre fragmentele ceramice se disting părţi provenite din buza, fundul sau corpul vaselor aparţinând categoriei de vase de uz comun modelate din pastă cu pietricele şi mică, de culoare cărămizie sau cărămiziu-cenuşie ornamentate cu brâuri în relief simplu sau alveolat. Din categoria fină, ornamentele sunt cu motive realizate în tehnica împunsăturilor succesive cu motive liniare sau în formă de S culcat, dispuse în registre verticale sau orizontale; motive romboidale independente. Această categorie prezintă în interiorul dar mai ales în exteriorul lor, suprafaţa netezită şi mai ales lustruită. Motivele ornamentale incizate prin împunsături succesive au fost umplute cu pastă de culoare albă5.
Comparând materialele obţinute cu cele rezultate din campania din 1977 putem afirma că între ele există o relaţie de contemporaneitate şi că aparţin unei etape de trecere de la faza Tei I – la faza Tei II după periodizarea făcută de Valeriu Leahu6 şi Alexandru Vulpe7, ulterioară fazei Căţelu Nou, contemporane cu cele de la Bugetu din judeţul Dâmboviţa.
În concluzie putem susţine că locuirea din epoca bronzului cercetată în 1977 se întindea mult mai mult prin locuinţe răzleţe, ca de altfel şi cele din epoca medievală şi dacică.
Rămâne ca în anul viitor când timpul va fi favorabil, să continuăm şi pe latura de N acolo unde, din observaţiile mai vechi, şi cele rezultate din sondajele făcute acum cu mijloace mecanice, s-a ajuns la stratul antropic. În acestea, acum nici nu se putea lucra din cauza faptului că la adâncimea de 2 m mustea apa, iar dovezile de locuire se aflau la această adâncime.
Rezumat
English Abstract In this location there is a Bronze Age settlement from the Tei culture period. The excavations revealed Dacian period occupation traces to the east and west.
We drew three perpendicular sections along Colentina river. Following the excavations and stratigraphical observations, we found humus recently brought probably from the Mogoşoaia commune area that did not include occupation evidence. The undisturbed soil follows: humus, feudal period traces level, a layer with Bronze Age, Tei culture layer, a level indicating a lake bottom with specific vegetation. The levels belonging to the mediaeval occupation, and the Dacian period, respectively, are rather thin. They contain rare sherds, animal bones and a few iron artifacts, typologically unidentified. The mediaeval period ones can be dating to the 16th – 18th centuries typologically, and the Dacian period ones probably to the 3rd – 1st centuries BC. More numerous are the materials from the Bronze Age, Tei culture.
Next year the campaign will extend to the north side, with earlier observations.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu