Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Slatina (Solotvino) | Judeţ: R. Ucraina | Punct: Rep. Ucraina, Ucraina Subcarpatică | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Latene
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   R. Ucraina
Localitate   Slatina (Solotvino)
Comuna   
Punct
Rep. Ucraina, Ucraina Subcarpatică
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    **
Raport Obiectivul se înscrie în grupul nordic al aşezărilor fortificate dacice, identificate în Ucraina Transcarpatică, anume în
bazinul Tisei superioare şi afluenţilor acesteia. Satul Slatina, aflat la cca. 8 km NV de Sighetul Marmaţiei, este situat la 2 km nord de cursul Tisei (care în zonă formează graniţa dintre România şi Ucraina).
Aşezarea a fost identificată în 1965, efectuându-se câte un sondaj în 1967 şi 1986. În urma înţelegerii dintre conducerea
Institutului Român de Tracologie şi a Universităţii din Ujgorod, în 1996 au fost reluate în comun cercetările.
Aşezarea - de cca. 3000 m.p. - este delimitată pe trei laturi de pante abrupte, singura accesibilă, cea de ESE, fiind barată
de un val-parapet cu şanţ în faţă.
Secţiunea practicată de 33,5 x 2 m de la limita vestică a aşezării spre cea estică, indică o foarte probabilă fortificare, prin palisadă, şi a laturilor mărginite de pante abrupte, aspect ce urmează a fi definitiv clarificat prin secţionarea laturilor de sud şi nord.
În interiorul aşezării, secţiunea practicată indică urme cu totul sporadice din epoca bronzului (cultura Suciu) şi feudalismul timpuriu, marcând în schimb existenţa unei locuiri dacice intense, cu un strat de cultură gros de 0,60 - 0,70 m, ce conţine un abundent material ceramic. Au fost cercetate patru locuinţe de suprafaţă şi patru gropi. Ceramica, lucrată cu mâna şi la roată, prezintă tipuri caracteristice: străchini, ceşti, fructiere, vase de provizii ş.a., databile în sec. I a. Chr. - I p. Chr.
Prin poziţia ei, aşezarea fortificată îndeplinea un important rol strategic, controlând valea destul de îngustă a Tisei şi bogatul zăcământ de sare de aici. Există deci motive temeinice ca investigaţiile ce vor urma să aducă precizări importante cu privire la locuirea dacică din această zonă.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu