Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Sucidava - Celei | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Corabia
Comuna   or. Corabia
Punct
Sucidava - Celei
Sector   
Toponim   Sucidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Amon Lucian
Gherghe Petre
Mitar Cristina
Petculescu Liviu
Cod RAN    125551.01
Raport Săpăturile arheologice de la Sucidava-Celei s-au desfăşurat în perioada 11-23 iulie 2005.
Cercetările, care le-au continuat pe cele din anii precedenţi, s-au derulat în zona cetăţii romano-bizantine, în două puncte distincte: intra muros,în arealul denumit Suprafaţa 2003, situat la E de clădirea cu hipocaust şi la N faţă de construcţia desemnată în literatura de specialitate ca horreum2; extra muros, la V de turnul de curtină A, pe escarpa estică a fosei cetăţii, în cas. C1/2003.
Datele culese în campania 2005 au permis următoarele observaţii, pe care le prezentăm sintetic şi distinct, pentru fiecare punct menţionat.
Obiectivul principal al cercetării în Suprafaţa 2003 a vizat descoperirea unor noi elemente care să permită conturarea unei viziuni de ansamblu şi cât mai complete privind structura, pe nivele, a spaţiului din interiorul fortificaţiei.
Săpătura a fost continuată în zona ale cărei limite au fost precizate mai sus, unde fuseseră deschise, încă din vara anului 2002, opt cas. (C1-C8), fiecare măsurând 6 x 6 m, dispuse pe două şiruri orientate N-S. În anii 2003 şi 2004, au fost trasate, spre V, încă şapte cas. (C9-C15), cu aceleaşi dimensiuni, separate între ele prin martori cu lăţimea de 1 m. Rolul lor este de a surprinde urmele unor noi construcţii3 şi de a permite stabilirea unor raporturi stratigrafice între acestea şi clădirile deja cunoscute.
În actuala campanie cercetarea s-a efectuat doar în cas. C6-C15, până la adâncimea medie de -1,10 m, cu scopul de a se ajunge la acelaşi nivel cu cel atins în cas. C1-C5.
În cas. C6, la -0,70 m, au fost surprinse două trasee ale unor ziduri de piatră.
Primul, lung de 1,48 m şi lat de 0,40 m, apare în colţul sud-estic al acesteia. Capătul său sudic intersectează profilul casetei şi reprezintă continuarea, în unghi drept, al unui alt zid similar, descoperit cu ocazia campaniei precedente în cas. învecinată, C5. Ne aflăm, deci, în faţa unei construcţii din care au fost identificate doar parţial două laturi: cea de NV, cu o lungime de cca. 2,70 m şi cea de SV, surprinsă pe distanţa de 2,60 m. În mod cert, urmele acestei amenajări, dacă nu au fost total demantelate, ar trebui să se prelungească şi spre E, în cas. C3 şi C4.
Al doilea zid surprins în C6, la aceeaşi adâncime cu precedentul, este perpendicular pe profilul de S al cas., are lungimea de 1,18 m şi este lat tot de 0,40 m. Deocamdată, este mai dificil a ne pronunţa asupra rolului său exact într-un sistem constructiv coerent.
În cas. C8, la -0,80 m a fost mai bine delimitat un alt zid surprins în campania precedentă, orientat de la NE spre SV. El a fost dezvelit pe o lungime de 2,50 m şi are lăţimea de 0,50 m. Prin poziţia şi orientarea sa, bănuim că el aparţine unei clădiri asemănătoare celor identificate anterior, în cas. C1-2 şi C5-6.
În cas. C9, la -1,20 m a fost descoperită o mică platformă dreptunghiulară (0,50 x 0,80 m), alcătuită din cărămizi, foarte asemănătoare cu vetrele cuptoarelor descoperite în campania din anul 2004, în C1, C2 şi C7.
Ţinând cont şi de înclinaţia actuală a nivelului de călcare din interiorul cetăţii, constatăm că zidurile descoperite în cas. C5, C6 şi C8 apar la aprox. aceeaşi adâncime. Din ele a mai fost surprinsă doar ultima asiză a temeliei. Lăţimea redusă a acesteia (0,40-0,50 m) ne îndeamnă să presupunem existenţa unor construcţii cu elevaţia uşoară, fapt confirmat şi de descoperirea unor fragmente de chirpic ars, ce par a proveni de la pereţi. Adâncimea la care apar temeliile le pune în legătură cu celelalte urme (temelii, cuptoare, podele lutuite etc.) descoperite în cas. C1-C3, C7 şi C9, care aparţin aceleiaşi faze constructive.
În cas. C9 a mai fost identificat un traseu de zid orientat NE, SV, ca şi zidurile lungi ale clădirii cu hipocaust. Are lungimea de 2 m, lăţimea de 0,58-0,60 m şi este constituit din fragmente de stâncă faţetate la exterior. La o primă observaţie el pare a reprezenta prelungirea, spre N, a peretelui estic al clădirii cu hipocaust. La extremitatea sa nordică, zidul coteşte spre E. Această latură, surprinsă pe o lungime de cca. 1,80 m, este însă alcătuită din fragmente mai mici de stâncă, legate cu mortar.
În cas. C10 - C15, la nivelul actual nu au fost încă surprinse structuri constructive elocvente. Menţionăm, totuşi, prezenţa, în C10 şi C11, a unor aglomerări de fragmente ceramice (care par depuse aici în urma unor cercetări arheologice mai vechi), iar în arealul cas. C14 şi C15 a unei aglomerări de pietre cu aspect de dărâmătură.
În privinţa materialului arheologic descoperit, pe lângă numeroase fragmente de ţigle, cărămizi, amfore, mai menţionăm o monedă de bronz (C9, c. 2a, -0,83 m), un opaiţ din ceramică (C9, c. 1a, -0,90 m), un vas ceramic cu buza treflată, întregibil (C13, c. 3c, -0,60 m), o lamă de cuţit, din fier (C8, c. 3b, -0,95 m) şi două fragmente de os şi corn cu urme de prelucrare (C7, c. 1-2c, -0,95 m).
Obiectivul cercetării în cas. C1/2003 a vizat completarea informaţiilor culese în campaniile anterioare, finalizate prin descoperirea şi dezvelirea parţială a unei construcţii cu ziduri din piatră4
Deoarece în rândurile de faţă nu ne propunem o prezentare exhaustivă şi detaliată, ne mărginim doar la menţionarea unor aspecte mai semnificative.
Construcţia în discuţie are planul dreptunghiular, cu dimensiunile exterioare de 4,40 x 3,55 m. Zidurile sale au lăţimea medie de 0,60 m şi sunt constituite dintr-un emplecton alcătuit din mortar amestecat cu piatră, flancat de două paramente realizate din blocuri de stâncă faţetate, fiecare late de cca. 0,15 m. Cel mai bine conservat este peretele estic, păstrat pe o înălţime de 1,95 m (măsurată de la nivelul interior de călcare). Pe faţa exterioară a zidului său s-a constatat prezenţa unei tencuieli cu grosimea de 1-2 cm, de culoare albă, care conţine foarte puţină cărămidă pisată. Probabil că aceasta îmbrăcase iniţial toate laturile edificiului. Cele patru ziduri delimitează o încăpere care măsoară 3,30 x 2,10 m.
Ceea ce frapează în mod deosebit este atenţia acordată de constructorii antici realizării unei cât mai eficiente hidroizolaţii a clădirii. Astfel, întregul spaţiu interior a fost acoperit cu o podea perfect netedă, foarte compactă şi dură, cu grosimea de cca. 0,13-0,14 m, constituită din mortar amestecat cu cărămidă fin pisată, sub care este dispus un alt strat de calcar, gros de aprox. 0,15 m. Pereţii interiori sunt acoperiţi cu o tencuială având o grosime ce variază între 1-3 cm şi aceeaşi compoziţie ca a podelei, cu care tencuiala face corp comun în zonele de îmbinare. Tot în scopul conferirii unei rezistenţe sporite la acţiunea apei, peretele vestic al construcţiei a fost ranforsat prin adăugarea de-a lungul său, în interior, a unui prag înalt de 0,33 m şi lat de 0.28 m, constituit dintr-un „miez” format din patru rânduri de cărămizi suprapuse, care este îmbrăcat de jur împrejur cu un strat izolator având o compoziţie similară cu cea a podelei. În plus, capătul sudic al zidului de E a fost consolidat prin adăugarea unui contrafort lung de 0,70 m şi lat de 0,60 m, care se păstrează pe o înălţime de 0,85 m, construit din piatră şi cărămidă, legate cu mortar.
Toate aceste măsuri de protecţie erau justificate de poziţia construcţiei, aflate pe escarpa estică a şanţului de apărare al cetăţii, foarte aproape de capătul sudic al acestuia. Din informaţiile culese de la localnici rezultă că până în urmă cu câteva decenii apele Dunării inundau frecvent acest sector al şanţului de apărare.
Acţiunea fluviului a determinat ca, cel puţin parţial, măsurile de precauţie ale meşterilor antici să se fi dovedit inutile. Zidul sudic şi mai ales colţul sud-vestic al construcţiei (total demolat) se prezintă evident afectate de eroziunea produsă de curentul apei. Această situaţie nu a condus însă la abandonarea clădirii. Astfel, constatăm că întregul spaţiu interior a fost înălţat cu cca. 0,45 m prin umplere cu un strat de pământ bine compactat, amestecat cu numeroase fragmente de ţigle şi cărămizi. În plus, peste acest strat, zidul sudic a fost dublat prin construirea, la 0,70 m N de el, a unui nou zid de piatră, lung de 2,10 m şi lat de 0,65-0,70 m.
Mai menţionăm şi faptul că în continuarea construcţiei descrise, pe escarpa ascendentă a şanţului de apărare, au fost amenajate un gen de terase (care par a face legătura între edificiul descris şi intrarea vestică a cetăţii), dar a căror cercetare nu a fost încheiată.
Desigur, se naşte o întrebare majoră: care era rolul acestei clădiri situată într-un spaţiu total impropriu, pentru care s-au abordat soluţii constructive speciale şi care, în plus, nu a fost abandonată ci, dimpotrivă, consolidată ? Răspunsul nostru, argumentat pe larg în articolele anterioare, are în vedere presupunerea de a ne afla, aici, în faţa unui turn pe care se sprijinea capătul unei pasarele ce traversa şanţul de apărare, asigurând un acces direct, rapid şi eficient între poarta cetăţii şi portalul nordic al podului edificat peste Dunăre de împăratul Constantin cel Mare şi inaugurat în anul 328 p.Chr.[Petre Gherghe, Lucian Amon]
Rezumat
English Abstract The 2005 archaeological excavations took place in two areas: 1. Inside the Roman-Byzantine Sucidava citadel, in an area named 2003 Surface, where 15 boxes (6 x 6 m) were opened. In C5-C6 and C8 boxes, we found several stone bases, which belong to some constructions slightly elevated, from the 6th century AD. Inside C9 box a stone wall with higher dimensions was identified, a wall that seems to have some connection with the building with hypocaust, from the surrounding area. 2. Inside the citadel, close to the west gate, inside the C1/2003 box, a stone construction with rectangular shape (4.40 x 3.55 m) was discovered. We can remark the special measures taken by the builders in order to carry out a hydro insulation of the construction as efficiently as possible. The explanation is provided by its position, very close to the bank of the Danube River. We suppose that we deal with a tower, supporting the end of a foot bridge that crossed the defense trench of the fortress. It used to make the connection between the foot bridge and the bridge inaugurated by Constantine the Great in 328 AD
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu