.
Creţeşti | Judeţ: Vaslui | Punct: La Intersecţie | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Eneolitic mijlociu;
Eneolitic târziu
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Vaslui
Localitate:
Creţeşti
Comuna:
Creţeşti
Punct:
La Intersecţie
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Merlan Vicu responsabil Muzeul Municipal Huşi
Salomeia Paul Muzeul Municipal Huşi
Cod RAN:
Raport:

Obiectivele acestei campanii au fost decopertarea integrală a locuinţei L2 din cas. C a secţiunii S1, salvarea vestigiilor dinspre malul în curs de prăbuşire din apropierea şoselei Huşi-Hoceni.
În acest sensa fostprelungită spre E cas. C pentru dezvelirea integrală a locuinţei L2; a fost săpată integral secţiunea SII (L=20 m, l=2 m); a fost decopertată locuinţa L3 în SII, pe care am notat-o anterior ca ane...xa a LII, surprinsă la m. 18-20 în SI şi în cas. C. Prin săparea integrală a secţiunii SIII s-a urmărit surprinderea peretelui sudic şi vestic al locuinţei L3, a unei noi locuinţe L4 nu departe de L3. A fost deschisă secţiunea SIV dinspre malul în curs de prăbuşire şi decopertarea a peste 60% din locuinţa L4;
- descoperirea a trei noi vetre de foc: V3 în cas. C; V4 În locuinţa L3 şi V5 în locuinţa L4;
- descoperirea de noi morminte din epoca bronzului (M5-M12) din nivelul superior (necropola Noua);
- punerea în evidenţă a unui strat de cenuşă, de fundare, sub locuinţa L2.
În caroul a din dreptul m. 7 şi 8 a fost identificat un nou mormânt M5, fiind orientat, ca şi în celelalte cazuri, E-V, cu capul spre E. Inventarul era format dintr-o ulcică fragmentară situată în partea dreaptă a capului la 10 cm. La limita dintre caroul a şi b pe o suprafaţă de peste 1 m2 s-a pus în evidenţă o vatră de foc în dreptul m. 4 şi 5. În incinta loc. L2 s-au găsit câteva complexe ceramice care duc la întregirea a 3-4 vase mari de provizii şi o râşnită de mână din calcar oolitic. Vatra V3 era încadrată înspre parte de V, de două şiruri paralele de lutuieli feţuite. Între loc. L2 şi L3 s-au găsit câteva pietre, o râşnită, oase şi câteva unelte de silex. Vasele pictate sunt rare ca urmare a acidităţii solului, dar acolo unde se găsesc se datorează masei compacte de chirpic de deasupra care le protejează. Sub locuinţa L2 la adâncimea de 0,20–0,30 m se observă un strat de cenuşă, cenuşiu–negricios, cu o grosime cuprinsă între 0,5–0,10 cm. Acest strat provine de la resturile arse şi aruncate în groapa de ritual. Groapa de fundare era destinată unor ceremonii de purificare a locului înainte de ridicarea locuinţei. Stratul prezenta numeroase alveolări identificate printr-o oscilaţie de nivel, probabil de la pari de lemn. În secţiunea SII am descoperit la m. 7 (-0,45 m) un pandativ oxidat din aramă ,care prezenta o faţă uşor bombată, în relief, cu lăţimea maximă în zona centrală (1,4 cm) cu reversul plat. Pandantivul imita un bucraniu. O altă piesă de acelaşi tip a apărut în SIII (c. 5) de dimensiune ceva mai mare, tot din aramă. Capetele celor două pandantive sunt găurite (unul prezintă chiar o prelungire iar la nivelul găurii un nit) pentru introducerea unor fibre vegetale de prindere a acestora. În caroul 10 al SII a fost decopertat, la un nivel superior, mormântul M6 care avea în inventar o strachină dintr-o pastă negricioasă de factură Noua. iar în caroul următor a fost găsit un alt schelet M7 care era într-o stare de conservare mediocră. După mărime se pare că scheletul aparţinuse unui copil, negăsindu-se nici un obiect în inventar. Un alt mormânt a fost descoperit în caroul 17 la adâncimea de -0,6 -0,7 m fiind format dintr-un craniu. Alături de acesta, în aceeaşi groapă, a mai fost găsit un craniu fără alte resturi osteologice, la 32 de cm unul de altul. Aveau faţa orientată spre Covasna-Cetatea Zânelor. Craniul mormântului M8 era de dimensiuni mai mari faţă de cel al mormântului M9 şi, avea în inventar, o ulcică, care păstra doar o toartă supraînălţată. Fundul gropii celor două morminte era plasat deasupra lutuielii loc. LIII. Faptul că groapa nu se adâncea dincolo de vestigiile cucuteniene arată că pentru populaţiile ulterioare, acestea constituiau un tabu – aspect sesizat la toate mormintele care au fost descoperite într-un astfel de context. Sub craniul mormântului M8 a fost găsit un fragment de podoabă din bronz oxidat puternic (probabil cercel). La m. 10 s-a descoperit şi un idol zoomorf (berbec) cucutenian cu spatele lăţit şi uşor bombat, cu incizii dese care imitau lâna animalului şi doua coarne tocite. Două dintre picioare erau rupte din vechime. Cea mai mare aglomeraţie de fragmente ceramice din SII era concentrată între m. 1-9. În SII a fost surprinsă o groapă contemporană –G4, începând cu m.14 continuându-se până dincolo de m. 20 şi martor, în c. C. Aceasta avea o depunere de 0,20–0,40 m grosime având în umplutura resturi menajere relativ recente. O altă groapă de origine cucuteniană G9 a fost descoperită între m. 11 şi 14 având în umplutură un bogat material osteologic şi litic (râşnite, nicovale etc.), fragmente ceramice, lutuială de perete etc. La m. 10 a fost identificat un capac de vas de tip coif suedez, un ac din aramă, cu secţiunea rotundă, având un diametru de 1,5 mm şi lungimea de 3 cm, cu ambele capete ascuţite. La 0,5 m de acesta a fost găsit un alt ac, cam de aceleaşi dimensiuni, dar puternic oxidat. În partea nord-estică a loc. L3, în c. 18 al secţiunii SII a fost descoperită o nouă vatră (V4) care se continua şi în afara secţiunii spre E.
Trasarea secţiunii SIII s-a făcut în prelungirea c. A (care a suprapus groapa G1 din secţiunea ŞI) pe o lungime de 15 m şi o lăţime de 2 m. În acest sector a apărut încă de la -0,40 m un alt mormânt M10 care se continuă şi în martorul dintre ŞI şi SIII. Orientare E-V, cu capul spre E.
Locuinţa L3 a fost surprinsă prima dată în SI despre care am crezut că este o anexă a loc. L2), apoi în SII şi o parte din peretele vestic în SIII (caroul 14 -15 ). În SIII s-a conturat de la m. 5 până la m. 11 latura estică a locuinţei L4. În spaţiul dintre L3 şi L4 (de cca. 3 m) s-a descoperit o râşnită masivă din gresie, cu albitură pronunţată de formă aprox. triunghiulară (L=38 cm, l=28 cm). Locuinţa L4 se continua înspre SV şi V. La m.5 din secţiunea SIII a fost găsit cel de al doilea pandantiv de aramă. În c. 6 a fost identificată o statuetă feminină cu steatopigie pronunţată, genunchii uşor curbaţi, cu urme de vopsea roşie (L=7,5 cm, l=3,2 cm), fiind ruptă din vechime în dreptul toracelui şi sub genunchi. În c. 10 la -0,50 m a apărut un alt mormânt (un craniu) care nu avea nici o piesa în inventar. În apropierea râşniţei a fost găsit un vas întregibil de tip amforă, cu gâtul prelung. Pe întreaga suprafaţă a secţiunii SIII au fost descoperite trei gropi menajere, din care una contemporană şi două cucuteniene. Groapa G10 (contemporană) se adânceşte până la -0,30 -0,40 m între c. 10 şi 15. Groapa G11 (cucuteniană) se extinde între m. 4-6 până la -0,85 m, având în umplutură resturi de oase, lutuieli de pereţi, cărbuni, pietre şi un fragment ceramic cu o toartă zoomorfă (protomă pasăre cu cioc ). Conţinutul gropii G12 a fost mult mai bogat în materialul osteologic (s-a descoperit şi un corn de zimbru de peste 30 cm, fiind rupt cam 1/3 spre vârf) şi fragmente de râşniţe şi nicovale. În c. 14 a fost găsită o inserţie de seceră din silex de Prut, iar în caroul 14 o tablă subţire (foiţă) de aramă prezentând patru decupări circulare. Starea de conservare a acesteia este satisfăcătoare, prezentând puţine urme de oxidare. Secţiunea S IV a fost trasată ca urmare a iminenţei prăbuşirii malului din partea sudică a sitului arheologic. Adâncimea nivelului arheologic este relativ mică, deoarece aceasta porţiune a sitului a fost decopertată cu lama buldozerului în perioada comunistă, pentru a astupa o groapa de lut din apropiere. De ceea pe unele porţiuni ale S IV adâncimea nivelului cucutenian este cuprinsă între -0,30 -0,40 m. Pe întreaga suprafaţă a S IV s-a descoperit doar un singur mormânt M12 în c. 8. Mormântul era alcătuit doar dintr-un craniu orientat cu fata spre V. Continuitatea loc. L4 este surprinsă pe la m. 8, vestigii ale acesteia găsindu-se până la m. 16. În caroul 16, pe latura estică, a fost descoperită o ulcică cu tortiţe supraînălţate, vas ce provenea din inventarul mormântului M11 descoperit în SIII, pe latura vestică. Pe latura NV a loc. L4 a apărut un complex ceramic alcătuit dintr-un vas mare fragmentar şi un văsuleţ miniatural. În acest sector au mai fost descoperite: o râşniţă mare albiată, două nicovale, un topor din gresie silicioasă, o fusaiolă de dimensiuni mari, etc. Între c. 15 şi 16 al loc. L4, a fost identificată o nouă vatră V5 de formă aprox. rectangulară.
În campaniile din anii 2003-2005 s-au săpat 210 m2, fiind descoperite patru locuinţe cucuteniene cu cinci vetre de foc, 12 gropi de ritual sau menajere din care 1/3 sunt contemporane şi 12 morminte de inhumaţie de la sfârşitul epocii bronzului (Noua).
Din cele 12 morminte de inhumaţie, 5 au doar craniul, ceea ce ne îndreptăţeşte să concluzionăm existenţa unui ritual bazat pe acest tip de înmormântare sau pe un fenomen de decapitare în urma unui măcel. Cercetările viitoare vor aduce noi indicii care vor elucida această cazuistică funerară.
La toate mormintele care suprapun cele 4 locuinţe eneolitice, groapa acestora nu depăşeşte partea superioară a lutuielii, tabu pus pe seama respectului faţă de înaintaşi, pe cultul strămoşilor.
Descoperirea celor doua pandantive din aramă, având ca formă un bucraniu de taur – ca simbol al puterii, sunt legate de cultul fertilităţii, fiind purtate de sărmanii sau războinicii comunităţii.
Descoperirea unor cranii şi bucranii de zimbru în gropile de ritual cucuteniene, arată asocierea acestora unui simbol al puterii, virilităţii şi în calitate de contraparte a Marii Zeiţe.

English Abstract:

The purpose of this campaign was to wholly uncover a dwelling in S1, rescuing the vestiges on the falling bank close to the Huşi - Hoceni highway.
We uncovered a dwelling, new Bronze Age graves, fireplaces, sherds, pottery complexes, flint, bone, adobe tools, hand mills, and bronze artifacts.
The discovery of two bronze pendants, shaped like a bull skull – as a symbol of power relate to the cult of fertility, as they were worn by the poor or the warriors of the community.
The discovery of some boar skulls and fake boar skulls in the Cucuteni ritual pits shows their association with some symbol of power, virility and as a counterpart of the Great Goddess.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO