Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Glavacioc | Comuna: Ştefan cel Mare | Judeţ: Argeş | Punct: Biserica mănăstirii Glavacioc | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Eneolitic;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Mănăstire;
Mormânt
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Argeş
Localitate   Glavacioc
Comuna   Ştefan cel Mare
Punct
Biserica mănăstirii Glavacioc
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cristocea Spiridon Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
Maschio Romeo Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
Păduraru Marius Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti
Cod RAN    19132.01
Raport Profitând de faptul că biserica mănăstirii Glavacioc, ansamblu monahal ce exista pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, se află de mai mulţi ani în curs de restaurare-consolidare şi extindere (în 2001 i s-a adăugat turla pe naos şi un nou acoperiş, în 2004 i s-a adăugat un pridvor deschis), am considerat că este momentul potrivit pentru cercetarea arheologică a interiorului locaşului. Cu excepţia unui sondaj făcut de Virgil Drăghiceanu în absida de N a naosului pentru cercetarea unei pietre de mormânt aflate aici, interiorul bisericii nu a mai fost cercetat arheologic. Cercetările efectuate, în luna august 2005, de un colectiv de la MJ Argeş au avut drept obiective descoperirea fundaţiilor bisericilor existente înainte de cea actuală, datând din 1840-1843, şi reconstituirea planului lor, precum şi cercetarea mormintelor din pronaos, cu speranţa de a intercepta şi mormântul domnitorului Vlad Călugărul. Cercetările efectuate au pus în evidenţă faptul că pe acest promontoriu pe care a fost construită mănăstirea a existat un tell neolitic, obiectele descoperite în partea de E a Secţiunii 1 (fragmente ceramice, fragmente de figurine antropomorfe, silexuri ş.a.) aparţin culturii Gumelniţa. Dacă în Secţiunea 1 şi în cele patru casete practicate în interiorul bisericii nu fost descoperite vestigii ale locaşului ce exista pe vremea lui Mircea cel Bătrân, în schimb au fost interceptate o parte din fundaţiile bisericii ridicate de Vlad Călugărul. Locaş de plan triconc, compus din altar, naos şi pronaos, biserica lui Vlad Călugărul avea fundaţiile din bolovani de râu de mărime mijlocie, prinşi cu mortar, şi fragmente de cărămidă. O caracteristică mai puţin folosită la alte construcţii o constituie faptul că înainte de a realiza fundaţia, constructorii au aşezat pe fundul şanţului trei grinzi de lemn paralele care după putrezirea lor au lăsat canale care comunică, probabil, cu cele de la abside, căci şi aici existau asemenea spaţii. Dacă la început aceste grinzi aveau rolul de la lega zidăria crudă, după putrezirea lor, spaţiile create serveau, probabil, la ventilarea fundaţiei. Cercetarea pronaosului a dus la descoperirea a opt morminte, dintre care numai trei, care aparţin sec. XIX, nu erau profanate. Menţionăm descoperirea a două pietre de mormânt, care prin poziţia lor, cu unul din capete orientate spre partea de S a compartimentului, ne indicau că nu se află pe locurile iniţiale. Una din pietre, datând din 2 martie 1704, a fost confecţionată de egumenul Ştefan pentru a fi aşezată pe mormântul lui Vlad Călugărul. Confecţionată din calcar numulitic, piatra, aflată într-o stare excepţională, reprezintă, prin motivele decorative pe care le conţine, un monument reprezentativ al artei brâncoveneşti. Cea de a doua piatră, datând din 1743-1744, decorată cu flori de acant, a aparţinut jupanului Preda postelnic Ştirbei, fiul marelui sluger Ivaşco Ştirbei. Existenţa în partea de V a pronaosului a doi stâlpi de lemn care susţin un balcon adăugat în sec. XX au împiedicat cercetarea exhaustivă a acestui compartiment unde, fără îndoială, se aflau şi alte morminte, probabil şi cel al lui Vlad Călugărul, dacă n-a fost profanat în decursul secolelor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu