Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Inuri | Comuna: Vinţu de Jos | Judeţ: Alba | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Epoca bronzului;
Latene
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Inuri
Comuna   Vinţu de Jos
Punct
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gheorghiu Gabriela Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN    8906.01
Raport Această localitate situată pe Valea Cuţului, afluent al Văii Vinţului, a intrat în literatura de specialitate (O. Floca, în Sargetia, III, 1956, p. 11-38; I. Glodariu, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, 1974, p. 284, nr.154; Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, 1995, p. 111-112, nr. 95) în urma unor descoperiri întâmplătoare defragmente ceramice aparţinând epocii bronzului şi Latène-ului târziu, dar mai ales găsirii unui tezaur monetar din 37 de denari romani republicani emişi în perioada 172/151-77 a. Chr. Descoperirile s-au făcut pe dealul "Piatra cu Stânjenu", aflat în stânga pârâului. Tot în zonă este semnalat un torques de argint, dacic.De la început trebuie precizat că denumirea reală a localităţii pe teritoriul căreia s-au făcut respectivele descoperiri, nu este cunoscută până acum, nu este precizat punctul. Pe dealul "Piatra cu Stânjenu", cam la 5 minute de urcat există o terasă naturală, destul de mare; din păcate sondajele efectuate aici nu au dat nici un fel de rezultate, dar nu este exclus ca ea să fi fost locuită în antichitate. Pe versantul de sud-est al aceluiaşi deal este o poiană, numită "Piatra lui Păvăluc", de formă semilunară, semănând destul de bine cu cele aparţinând culturii Coţofeni.
Altitudinea absolută a vârfului "Pietrei cu Stânjenu" este de 740 m. Mai jos cu câţiva metri s-au găsit fragmente ceramice Coţofeni, iar sondajul efectuat a dat următoarea stratigrafie: strat de humus actual, un strat superficial de piatră sfărâmată,stratul de cultură din care a provenit un fragment ceramic feudal şi stânca naturală. În ceea ce priveşte locuirea dacică de aici putem concluziona că ea a fost sporadică: câte o locuinţă în locuri propice, dar depărtate unele de altele, sau grupurii de 2-3 locuinţe aflate la distanţe variabile. Aceeaşi situaţie este şi astăzi, datorită reliefului existent.
Pe Valea Cuţului, mergând în amonte, drumul ajunge în Valea Ampoiului, deci în zona auriferă. Din acest considerent este foarte probabil să fi existat în epocă dacică, dar şi în epoca romană şi ev mediu, un turn din lemn pentru supravegherea drumului, pe înălţimea "Piatra cu Stânjenu". De aici vizibilitatea este bună pentru o zonă destul de întinsă.
Ceva mai sus, în dreapta pârâului, s-au descoperit fragmente ceramice romane.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu