În campania de săpături din 2005, am reluat cercetarea arheologică din punctul Cariera de lut, prin trasarea unei suprafeţe cu dimensiunile de 24,6 x 4 m, denumită Suprafaţa 1, plasată paralel cu secţiunea S2 realizată în 2002. Suprafaţa a fost împărţită în carouri cu latura de 4 m. În acelaşi timp s-a reluat cercetarea celor două secţiuni din 2002 (S1 şi S2), în vederea finalizării acestora. În urma săpături...lor din 2005 au fost identificate şi cercetate 32 de complexe arheologice - 13 gropi menajere şi 19 morminte, după cum urmează: - M22, schelet de adult (femeie, cca. 40 ani), orientat V-E, aşezat în decubit dorsal, afectat de lucrările mecanice, lipsesc picioarele şi bazinul; braţul stâng, flexat din cot şi adus cu degetele în zona claviculei. La S de craniu se afla „depus” un os de ovicaprină. - M23, schelet de adult, orientat V-E, aşezat pe partea stângă cu privirea spre N, afectat de lucrările mecanice, lipsesc picioarele, bazinul şi antebraţul drept; braţul stâng, flexat din cot şi adus cu degetele în zona mandibulei. La N de bazin se aflau „depuse” câteva oase de la un animal mic. - M24, schelet de adult, orientat V-E, aşezat în decubit dorsal, afectat de lucrările mecanice, lipsesc braţul stâng, craniul şi vertebrele de pe partea stângă, braţul drept flexat din cot peste antebraţ. Spre SE, lângă schelet se afla „depus” un os de cal, iar în parte opusă un peroneu uman. - M25, schelet de adult (bărbat?), aşezat în decubit dorsal, depus într-o groapă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, uşor evazată în zona craniului. În umplutura gropii s-au descoperit fragmente de sticlă romană. - M26, schelet de copil (infans I?), orientat V-E, aşezat în decubit dorsal, afectat de lucrările mecanice, lipsesc picioarele şi braţul drept, braţul stâng uşor depărtat de corp. Inventar: în zona craniului, a fost descoperit un şirag de mărgele din sticlă de diverse mărimi şi culori, predominând cele de culoare galbenă. - M27, schelet de adult, orientat V-E, aşezat în decubit dorsal, afectat de lucrările mecanice, braţele depuse pe abdomen. - M28, schelet de adult, orientat V-E, afectat de lucrările mecanice, braţul drept întins pe lângă corp, lipsesc picioarele, braţul stâng şi vertebrele de pe partea stângă. În dreapta craniului se afla un fragment de cărămidă. - M29, schelet de adult (?), distrus, s-a păstrat parte inferioară a coloanei vertebrale (regiunea lombară şi sacrală) şi o parte din bazin. Fragmentele osteologice umane, sunt amestecate cu oase de animale şi fragmente ceramice de epocă romană. - M30A, mormânt secţionat de o groapă medievală (Gr.5), orientat V-E, scheletîn decubit dorsal, s-a păstrat jumătate din bazin, un femur şi jumătate din tibie. Sub groapa medievală, neafectat de aceasta, a fost surprins mormântul notat M30B. Inventar: în zona bazinului s-a găsit un inel din bronz cu chaton. - M30B,schelet de adult (femeie?), orientat NV-SE, aşezat în sicriu, în decubit dorsal, braţele flexate din cot şi depuse pe abdomen. Spre N, în imediata apropiere a scheletului, au apărut într-o mică groapă, oase umane, posibil de la o reinhumare antică, deoarece nu au fost afectate de Gr. 5. Inventar: două brăţări din bronz cu capetele lăţite, pe una dintre acestea s-au păstrat urme de ţesătură; inel de fier, la mâna stângă; obiect din fier depus în zona omoplatului drept. - M31, schelet de adult, orientat N-S cu capul la S, depus în decubit dorsal, cu craniul distrus de Gr.7 (care conţine materiale din sec. XI) şi secţionat în zona picioarelor de groapa M32, cu mâna stângă pe claviculă şi mâna dreaptă pe piept. - M32, mormânt în groapă rectangulară, orientată V-E; s-au păstrat craniul şi câteva vertebre. - M33, schelet de copil, depus în sicriu; oasele nu sunt în conexiune anatomică, lucru ce ar indica o reînhumare. - M34, mormânt fără schelet (probabil cenotaf), orientat V-E, cu ţiglă depusă la E. - M35, mormânt fără schelet (probabil cenotaf), orientat V-E, cu ţiglă depusă la V. Pentru a preveni distrugerea unui mormânt, care se observa în profilul estic al secţiunii S1, a fost deschisă o casetă. Situaţia surprinsă se prezintă astfel: - M36, schelet de adult, orientat V-E, aşezat pe o parte, cu privirea spre S, cu braţele pe lângă corp. A fost secţionat în zona bazinului de groapa celor două schelete A şi B, ale mormântului M32. - M37A, schelet de adult, orientat V-E, aşezat pe abdomen, braţele pe lângă corp, picioarele încrucişate de la genunchi. Lângă braţul drept se aflau tibiile şi peroneele scheletului M31. - M38B, schelet de adult, orientat V-E, aşezat în poziţie semichircită, aproape pe burtă, picioarele apropiate din genunchi, braţele aduse în zona bazinului. În urma cercetărilor de salvare din 2002 din punctul Lutărie, au fost identificate şi cercetate 18 morminte. Apropierea de zona în care a funcţionat o foarte întinsă necropolă datată în sec. XII-XIII, din care au fost cercetate un număr mare de morminte şi prezenţa gropilor menajere cu materialelor medio-bizantine (purtate de lama excavatorului în momentul nivelării terenului), ne-au făcut să considerăm mormintele orientate V-E, ca fiind medievale. La momentul respectiv nu dispuneam de argumente pentru a face o diferenţiere între mormintele considerate medievale şi mormintele de epocă romană. Cercetările de teren şi analiza materialului arheologic descoperit în morminte şi în gropile menajere din sec. XIII, ne-au furnizat date, care ne arată că avem de-a face cu o altă zonă de înmormântări, de data aceasta, una din necropolele plane ale cetăţii şi aşezării civile Noviodunum. Un număr de 13 complexe medievale, reprezentate de gropi menajere din sec. XI şi XIII, conţin un inventar deosebit de bogat: fragmente de vase borcan, opaiţe, amfore, fragmente de la brăţări din sticlă, mici obiecte din fier, monede (folles şi stamena devalorizate) şi chiar un ou din cretă. Totodată au fost cercetate 19 morminte. În ceea ce priveşte încadrarea lor cronologică, aceasta se poate face atât pe baza inventarului, cât şi pe baza analogiilor cu alte descoperi din necropolele de epocă romană cercetate în Dobrogea. Astfel, mărgele din pastă de sticlă din mormântul M26, au analogii la Callatis şi se pot data în perioada romano-bizantină – sec. IV-V p.Chr. O situaţie aparte este cea întâlnită la mormântul M34, unde atrage atenţia poziţia specifică a defunctului. Scheletele, aşezate pe o parte sau în poziţie chircită sau semichircită, îşi găsesc însă analogii şi în alte necropole romano-bizantine. Autorii cercetărilor din necropola de sec. IV p.Chr. de la Tomis (M43 şi M11)13, consideră că aceste caracteristici aparţin populaţiei sarmatice. Astfel de morminte se întâlnesc la Callatis (M98)14, Histria (M28 şi M54)15 şi Beroe - Piatra Frecăţei (D28, fiind atribuite sec. IV-V)16. Într-o sinteză de istorie a creştinismului popular şi N. Zugravu consideră că în sec. IV „mormintele cu schelete chircite sau răsucite pe o parte exprimă foarte probabil un obicei barbar”17. De asemenea, oasele de animale sau ofrandele din carne depuse în morminte, îşi găsesc analogii tot în epoca romano-bizantină, la Tomis (M98, M102, M104 din sec. IV-V)18 şi Histria19. N. Zugravu atribuie acest obicei, care aminteşte de cultul păgân al morţilor20, elementelor alogene colonizate în provincie. O altă situaţie este evidenţiată în mormintele M22, M23 şi M32, mai ales de poziţia mâinilor (aduse spre umăr). Situaţii asemănătoare se întâlnesc în necropola de la Beroe - Piatra Frecăţei21, Tomis22 şi Callatis (M35, M43, M44, M53, M84, M 95, M10123 şi M5 (21)24. Raportând complexele arheologice descoperite la situaţia stratigrafică, observăm următoarele: - groapa nr. 5 secţionează mormântul M30A, sub care apare nederanjat mormântul M30B; - groapa nr. 7, care afectează mormântul M32, conţine un bogat material din sec. XI: fragmente de vase borcan decorate cu rotiţa, amforă piriformă fragmentară, cu toartele supraînălţate, cu dipintti şi o monedă (follis probabil cls. B, Roman III, 1028-1034). - în majoritatea gropilor medievale, alături de materialul ceramic, de monede (folles sau stamena devalorizate) şi oase de animale etc, au fost găsite şi oase umane întregi sau fragmentare, cranii întregi sau bucăţi de calotă craniană, relevând afectarea orizontului de înmormântări de către aceste complexe. - în zona mormintelor M28 şi M29 şi a gropii nr. 2 a fost identificat un nivel de sec. IV, reprezentat de material ceramic şi monede din sec. IV. În concluzie, în zona Lutărie s-a identificat un sector al necropolei romano-bizantine cu două orizonturi de înmormântări, care pot fi datate în sec. IV-V p.Chr.