Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca post-romană;
Epoca romano-bizantină;
Epoca antică;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Extramuros - Poarta Mare - Turnul Mare
Toponim   Histria
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâră Monica Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Bottez Valentin Victor Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Nedelcu Nicoleta Muzeul Naţional de Istorie a României
Pascale Alina Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Andreea Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Suceveanu Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport Din anul 2000 a fost demarată cercetarea zonei din exteriorul incintei cetăţii târzii, situată între Poarta Mare şi Turnul Mare, din dorinţa de a face o serie de observaţii asupra locuirii romane timpurii, eventual a celei elenistice, dar şi de a pune în valoare din punct de vedere turistic o porţiune din perimetrul central al aşezării histriene. Zona a suferit numeroase intervenţii atât post construirii zidului de incintă (238 p.Chr.), cât şi mai ales din 1914 încoace, odată cu începerea săpăturilor de la Histria1.
Investigaţiile arheologice din campaniile 2000–2004 au oferit date stratigrafice ale zonei şi au dus la descoperirea unor edificii şi alte complexe arheologice2, databile din epoca elenistică târzie până în ultimul nivel roman timpuriu (nivelul IC3); până în acest moment nu avem indicii concludente pentru plasarea vreunuia dintre complexe posterior ridicării incintei romane târzii (nivelul IIA - din a doua jumătate a sec. III p.Chr.). Pentru primele două nivele (nivelele IA, IB) elementul central îl reprezintă o porţiune dintr-o stradă de factură elenistică4 utilizată şi în epocă romană. În al treilea nivel identificat (nivelul IC), zona suferă transformări majore şi primeşte o nouă orientare şi organizare (definită de strada corespunzătoare canalului nr.35) posibil în contextul transformării acesteia într-un spaţiu public? (construirea unei basilicii civile6 în apropiere vine în sprijinul acestei ipoteze) a cărei amploare nu o cunoaştem încă datorită stadiului incipient al cercetării, dar şi transformărilor ulterioare odată cu construirea zidului de incintă postgotic.
Obiectivele principale ale acestei campanii au fost cercetarea unor elemente legate de edificiul nr.1 (surprinderea limitei de V, detalii constructive în cele două momente cronologice identificate, elemente de datare etc.), detalii constructive ale incintei romane târzii (mai ales cele legate de cronologia bastionului şi turnul Porţii Mari), precum şi elucidarea unor probleme stratigrafice. Pentru aceasta cercetarea s-a concentrat doar în suprafeţele de la N7, cas. - A 1-2, A 1-4, B 1-4, C 2-3, D 2, trasate în anii anteriori, iar acolo unde situaţia a permis eliminarea martorilor stratigrafici dintre anumite casete.
Edificiul nr. 18 - edificiu de mari dimensiuni aflat la N de strada de tradiţie elenistică (artera b), s-a lucrat în interiorul încăperilor definite de zidurile Z1–Z2 (respectiv L6–7 şi zona A39), Z5–Z6 (L3) şi Z3-Z10 (L1). În încăperea L7 au fost cercetate două gropi (denumite convenţional G1 şi G2-G1, adâncimea de la gura gropii = 0,96 m; G2, adâncime de la gura gropi = 0,94 m) cu dimensiuni asemănătoare (de formă ovală în plan, diametru mare = 0,90 m) dispuse la E de chiupul nr.210. Este foarte probabil că aceste gropi să reprezinte lăcaşurile în care au fost aşezate vase de provizii. De asemenea, s-a constatat prezenţa, în cantitate considerabilă, de materie organică (grâne?) atât în zona încăperilor L3, L6, L7, cât şi în zona A3 (la S de zidul Z2). Observaţiile făcute în situ ne fac să credem că zidurile edificiului nr.1 din această zonă (respectiv zidurile Z1, Z2, Z29) au fost dezafectate cu ocazia implantării vaselor de provizii (chiupurile 1-4), ceea ce întăreşte ipoteza noastră privind dezafectarea edificiului nr.1 în ultimul nivel (IC). Observaţiile făcute până în prezent nu ne permit să ne pronunţăm asupra limitei de V a edificiului deşi unele indicii sunt în acest sens (Z30 surprins parţial în cas. A4). Cercetările din perimetrul casetelor A2, C2-C3 au adus noi dovezi de ordin stratigrafic în favoarea ipotezei noastre privind dezafectarea edificiului nr.1 de construcţia canalului nr. 3 şi a perimetrului definit de zidurile Z4 şi Z7 în ultimul nivel cronologic surprins.
Incinta cetăţii târzii:
Au fost efectuate două sondaje în zona colţurilor de E şi V ale Bastionului Porţii Mari11. Cercetarea s-a oprit la adâncimea de 2,10 m atingându-se pânza freatică. S-au făcut observaţii legate de sistemul constructiv al Bastionului, plinta acestuia fiind aşezată pe un strat nisipos. S-a constatat că o porţiune din traseul zidului Z9 este refolosit în plinta Bastionului, iar ca plintă un zid ce vine perpendicular pe zidurile Z9 şi Z30 (ce ţin tot de edificiul nr 1). De asemenea, se observă că plinta zidului de incintă şi a curtinei dintre Bastionul şi Turnul Porţii Mari se aşează pe un strat de lut galben şi nisip ce nivelează un puternic strat de arsură.
Pentru verificarea stratigrafiei zonei s-au realizat două sondaje în cas. B2–3 (în interiorul canalului nr.3) şi în cas. B3 c. d4, E4, c.a1. Sondajele au fost oprite la adâncimi cuprinse între 1,90–2,06 m, unde s-a atins pânza freatică.
Cpl. 912 a mai fost surprinsă şi cas. B3–4, C4. Astfel, această amenajare este surprinsă pe o lungime de 40 m, o lăţime de 8 m şi cu o grosime de 0,30–0,40 m, la adâncimea medie de 1,30 m. De asemenea, s-a constatat şi faptul că fundul canalului nr.3 este construit deasupra acesteia. În stadiul actual al cercetării nu ne putem pronunţa asupra ansamblului din care face parte.
Rezumat
English Abstract In 2000 our research began in the area outside the former city precinct wall, located between the Great Gate and the Great Tower, with the purpose of observing the early Roman city – possibly the Hellenistic city, but also to uncover a part of the central area of the city, as a tourist attraction. The area underwent many interventions after the building of the precinct wall (238 AD), and especially from 1914 onwards, due to the beginning of the archaeological excavations at Histria. The 2000–2004 research works brought to light three buildings and a number of complexes, most of them dated before 238 AD. In this campaign the main objectives were the research of the elements relating to building no. 1 (identifying the west end, the construction details of the two chronological moments we identified until now, dating elements, etc., the research of the construction details of the Roman defense wall (especially those in connection to the chronology of the bastion and that of the watchtower of the Main Gate) as well as working out several stratigraphy issues. Building no. 1. We researched into two pits that represent, most probably, the place where vessels containing food supplies were kept. The research brought new stratigraphical proof in favour of our hypothesis concerning the desertion of building no. 1 following the construction of sewerage system no. 3 in the last chronological level we identified. The former Roman defense wall. Two surveys were undertaken at the east and west corners of the Main Gate bastion. These allowed us to make observations on the construction system of the structure, such as the fact that its plinth is set directly on a sand layer; we also discovered that the defense wall, as well as the wall connecting the Great Gate to its bastion, are set on a layer made up of yellow clay and sand, that was used to level up a thick layer of burn.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu