Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Cap Dolojman | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Neolitic;
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Hallstatt;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Jurilovca
Comuna   Jurilovca
Punct
Cap Dolojman
Sector   
Toponim   Orgame/Argamum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Mănucu-Adameşteanu Mihaela
Nuţu George
Rusu Vera
Topoleanu Florin George
Vizauer Iulian
Cod RAN    160653.02
Raport Situl arheologic Cetatea Orgame/Argamum, cu toate componentele sale, este inclus în grupa A din Lista monumentelor istorice 2004 (jud. Tulcea), aprobatǎ prin OMCC nr. 2.314/8 iulie 2004, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646/16.VII.2004 şi, respectiv, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 bis, Anexa 1, p. 2262-2263, poziţiile 184-191.
Terenul, în suprafaţă totală de 120 ha, este încă în litigiu în privinţa statutului juridic al proprietăţii. El face, însă, parte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, bucurându-se de regimul de protecţie al acesteia în ceea ce priveşte peisajul, cu precădere sub aspectul ambientului natural.
Situl se compune din ansamblul arheologic Cetatea Orgame/Argamum, amplasat pe Dealul Dolojman, la 8 km E de localitatea Jurilovca, jud. Tulcea, (cuprinzând vestigii suprapuse ale locuirii din prima epocă a fierului, epocile greacǎ, romanǎ, medie bizantinǎ, dispuse intra şi extra muros, cu necropolele aferente; sub aspectul cronologiei absolute, s-au surprins urme ale vieţuirii din sec. X-IX a.Chr, VII a.Chr-VII p.Chr, XI p.Chr) şi ruinele de pe insula Bisericuţa, aflatǎ la cca. 4 km SE de Capul Dolojman, în apele lacului Razim (unde s-au identificat urme neolitice, greco-romane – inclusiv o fortificaţie şi resturi de cuptoare – şi din perioada bizantinǎ medie). La cca. 12 km SE de Capul Dolojman se aflǎ Gura Portiţei, unde apar frecvent indicii privind existenţa unor epave antice.
Amplasamentele de la Capul Dolojman şi de pe insula Bisericuţa sunt lipsite de locuire modernǎ şi contemporanǎ, fiind frecventate ocazional de turişti, în timpul verii, iar în restul anului de pescari, vânători şi crescători de animale. La Gura Portiţei există amenajări specifice turismului estival (plajă, spaţii de cazare şi alimentaţie, dotări de agrement), aparţinând firmei private Piscicola Tour. Această din urmă vecinătate prejudiciază accesul spre situl arheologic de la Capul Dolojman prin depozitarea reziduurilor de funcţionare de-o parte şi de alta a drumului comunal ce duce spre Capul Dolojman, la ieşirea din localitatea Jurilovca.
În perioada interbelică (1926-1932) Paul Nicorescu a condus şase campanii de săpături la Capul Dolojman şi pe insula Bisericuţa, degajând monumente semnificative. Întreruperea cercetărilor a dus la degradarea lor, prin spolierea pietrei de construcţie şi re-acoperirea cu pământ a vestigiilor decopertate.
Cercetarea arheologică la Capul Dolojman a fost reluată, în formă sistematică, în anul 1965, sub conducerea Mariei Coja (1965-1985), continuând, fără întreruperi, până în prezent. Actualmente, cercetările de la Orgame/Argamum se derulează în cadrul Proiectului „Cetatea greco-romanǎ Orgame/Argamum şi teritoriul sǎu“, înscris în Planul de cercetare al IAB şi în Programul Naţional de Cercetare Arheologică 3 – Scythia Minor. În intervalul 1965-2005 au fost cercetate şi degajate porţiuni importante din oraşul grec (zid de incintă, tronsoane de străzi, locuinţe, amenajări artizanale, necropolă tumulară), roman (cartier de locuire extra muros) şi romano-bizantin (fortificaţii, zone rezidenţiale, patru bazilici paleocreştine, instalaţii artizanale, locuire extra muros, necropolă plană de inhumaţie).
Din anul 1997 cetatea este inclusă în Planul Naţional de Restaurare, beneficiind de finanţări pentru cercetare arheologică în vederea restaurării, proiectare şi intervenţii de restaurare asupra a trei obiective (două bazilici paleocreştine şi un tronson de incintă).
Activitatea de cercetare se derulează, în parteneriat colaborare ştiinţificǎ şi organizatoricǎ, de către două dintre institutele Academiei Române (IAB şi ISSEE Bucureşti) şi de ICEM Tulcea, în conformitate cu Protocolul înregistrat la Serviciul de Arheologie al MCC sub nr. 378/01.04.2002.
În luna noiembrie 2004, IAB, în calitate de instituţie organizatoare, a înaintat MCC o cerere de finanţare prin care se solicita alocarea sumei de 32.000 RON pentru continuarea săpăturilor sistematice în patru sectoare ale sitului, în campania anului 2005, conform strategiei de cercetare arheologicǎ a şantierului. Deşi instituţia organizatoare a cercetărilor a respectat procedura de solicitare a finanţării, cererea sa a fost iniţial ignorată de Comisia Naţională de Arheologie, la distribuirea fondurilor de săpătură pe 2005. După contestarea acestei omisiuni în cadrul sesiunii de rapoarte de la Jupiter (iunie 2005), biroul Comisiei a decis acordarea sumei de 5000 RON pentru susţinerea campaniei 2005 pe şantierul arheologic cetatea Orgame/Argamum, pentru care MCC a încheiat cu’ contractul nr. 4159/04.07.2005.
Ca urmare a finanţării insuficiente, nici în acest an activitatea şantierului nu a putut fi continuată conform proiectului prestabilit prin strategia de cercetare a sitului şi prezentat în cadrul cererii de finanţare înaintată MCC. În aceste condiţii, ca urmare a evaluării stării de conservare a sitului la începutul primăverii şi în contextul manifestărilor organizate în cadrul aniversării a 40 de ani de cercetări arheologice la Orgame/Argamum (3-5 octombrie 2005, Bucureşti-Tulcea-Jurilovca: colocviu internaţional, lansarea primului volum al seriei monografice Orgame/Argamum, expoziţii comemorative, vizitarea sitului de către participanţi), am decis, în acord cu membrii colectivului, ca suma disponibilizată de Ministerul Culturii şi Cultelor să fie integral folosită pentru lucrări de conservare primară în cadrul sitului, ea nefiind suficientă pentru susţinerea cercetării în nici unul din sectoarele pentru care s-a obţinut autorizaţie de săpătură. Menţionez că, la data luării acestei decizii, responsabilul ştiinţific al şantierului nu avea cunoştinţă despre existenţa altor resurse care să poată fi mobilizate pentru continuarea cercetării, atât la nivel central cât şi în plan local. Ulterior, ICEM Tulcea a obţinut o finanţare de 15.000 RON, pentru care a încheiat, în luna octombrie 2005, contract separat cu MCC. În legătură cu derularea acestuia nu s-a înaintat nici un raport responsabilului ştiinţific al şantierului, până la data întocmirii prezentei documentaţii. Ca urmare, raportul de faţă se referă numai la activitatea finanţată prin contractul nr. 4159/04.07.2005, dintre MCC şi IAB.
Ca urmare a alocării, începând din anul 2002, a unor fonduri tot mai reduse pentru susţinerea cercetărilor sistematice la Cetatea Orgame/Argamum, programul de săpături a fost întrerupt în trei dintre sectoarele sitului: necropola tumulară greacă (ultima campanie: 2002); extra muros (ultima campanie: 2002); intervalar (ultima campanie: 2001), iar lucrările în cadrul celorlalte au înregistrat progrese modeste.
Suspendarea, pe timp neprecizat, a cercetării de teren în unele sectoare a avut drept consecinţă, pe de o parte, nefinalizarea la timp a programelor respective de cercetare, prin neparcurgerea, în timpii estimaţi, a etapelor de prelevare a datelor din teren. Pe de altă parte, absenţa oricărei activităţi în sectoarele menţionate, timp de trei campanii, cu perspectiva prelungirii în timp, pe o durată imprevizibilă, a acestei situaţii, antrenează degradarea treptată a monumentelor a căror cercetare şi punere în valoare prin conservare, fie şi primară, a fost astfel întreruptă. În sfârşit, situaţia de incertitudine, creată prin restricţiile bugetare aplicate şantierului, a avut ca efect îndepărtarea de şantier a unor membri ai colectivului, inclusiv a responsabililor acelor sectoare unde săpătura nu a mai fost posibilă, care şi-au văzut pusă sub semnul întrebării continuarea cercetării. Majoritatea acestora şi-au reorientat interesele ştiinţifice spre şantiere mai bine şi mai consecvent susţinute de politicile de finanţare (Ibida - Slava Rusă; Salsovia - Mahmudia), spre proiecte de cercetare în străinătate (Grecia, Turcia) sau spre tematici care nu necesită cercetare de teren (analize de laborator, bibliotecă, arheometrie).
Cu certitudine, suma efectelor acestei conjuncturi nefaste se poate recunoaşte în teren, în starea precară de conservare a monumentelor a căror cercetare a fost intempestiv întreruptă, iar în publicaţii, prin întârzierea comunicării unor concluzii a căror formulare este imposibilă înaintea epuizării cercetării.
Nici în cele două sectoare (central şi SE - SIG) asupra cărora au fost orientate resursele financiare modeste din ultimii trei ani situaţia nu este mai bună, întrucât şi aici progresul cercetării înregistrează întârzieri, determinate de penuria resurselor. Neîncheierea cercetării antrenează după sine imposibilitatea unor intervenţii de conservare-restaurare ştiinţifice, condamnând monumentele la o degradare continuă, sub acţiunea factorilor de mediu şi climatici.
Pe de altă parte, reluarea cercetării sistematice a sitului în urmă cu patru decenii a creat posibilitatea iniţierii explorării câtorva monumente importante (poarta de V; poarta de S; poarta mică; bazilica 1; bazilica 3; sectorul din capul promontoriului) pentru care s-au obţinut date primare, fără însă a putea considera încheiată cercetarea lor, în contextul evoluţiei habitatului antic argamens. Acestor zone, în care degajarea şi cunoaşterea vestigiilor antice se află în stadiu incipient, dar în care continuarea cercetării până la epuizarea problematicii nu poate fi asigurată în condiţiile actuale de finanţare, nu li se pot aplica încă programe de restaurare-conservare-valorificare, fapt care le transformă în potenţiale ruine irecuperabile.
Această stare de fapt, asupra căreia am atras atenţia în mod repetat, dar poate mai puţin apăsat, în toate documentele (rapoarte de cercetare şi proiecte de cercetare, însoţind solicitările de finanţare) înaintate MCC, a devenit cu atât mai stridentă în contextul în care instituţiile partenere în cadrul programului de cercetare Orgame/Argamum au dedicat, în acest an, o suită de evenimente culturale împlinirii a 40 de ani de cercetare arheologică sistematică a sitului şi memoriei iniţiatoarei acestuia, Maria Coja.
În anul 2005 efectele ambientului local şi climatic s-au resimţit şi mai accentuat, prin amplificarea procesului de degradare progresivă a stării de conservare a monumentelor. Acesta este favorizat de natura însăşi a structurilor antice degajate de-a lungul anilor (construcţii din zidărie de piatrǎ legatǎ cu pǎmânt). Pe alocuri, chiar cimentul folosit la restaurarea celor două bazilici (bazilica 2, bazilica 3) şi a unui tronson din incinta romano-bizantină, în cadrul PNR, a cedat diferenţelor de temperaturǎ şi de umiditate, expunând la ruină monumentele în care a fost utilizat. Această constatare sugerează, între altele, cǎutarea şi găsirea unor soluţii complementare/alternative pentru conservarea in situ a patrimoniului arheologic imobil local.
Totodatǎ s-a constatat cǎ vegetaţia spontanǎ tinde sǎ devină, de la un an la altul, tot mai densǎ şi mai viguroasǎ, invadând întreg situl. Abundenţa neobişnuită în precipitaţii a anului 2005, a potenţat această tendinţă, observată pe parcursul ultimilor ani: vegetaţia a ajuns să ascundă aproape în întregime monumentele antice, obturând, în acelaşi timp, accesul la ele.
În contextul bugetului auster alocat de MCC, întreaga sumă disponibilizată pentru finanţarea şantierului în anul 2005 a fost utilizată pentru punerea în valoare a vestigiilor şi aplicarea pe scară largă a unor măsuri de conservare primară, în vederea obţinerii unei vizibilităţi corespunzătoare a acestora (şi a întregului ansamblu) cu prilejul vizitei participanţilor la aniversarea a 40 de ani de cercetări arheologice la Orgame/Argamum.
În acest sens, s-a efectuat o „curăţire” integrală a sitului, prin îndepărtarea ierburilor şi a molozului căzut în interiorul suprafeţelor cercetate, ca urmare a erodării profilelor sau a surpării zidurilor. Trebuie spus însă că, pe lângă efectul benefic, de valorizare a tramei urbane degajate prin cercetare de-a lungul timpului, această activitate are şi efecte nedorite, cum ar fi alterarea stratigrafiei originare, prin răzuirea succesivǎ a nivelurilor şi a straturilor arheologice, în scopul îndepărtării rădăcinilor vegetaţiei spontane.
Pe de altă parte, şi în anul 2005 s-a continuat aplicarea procedeelor de conservare primarǎ a monumentelor utilizate în campania precedentă, a căror rezistenţă la acţiunea factorilor de mediu a fost verificată. Ele constau în preluarea tehnicii constructive antice (zidărie de piatră cu liant din argilă) şi utilizarea unor materiale non invazive, a cǎror procurare şi punere în operǎ necesitǎ un efort minim. La Orgame/Argamum, zidăria în piatrǎ (cu refolosirea pietrei recuperate din dărâmaturile edificiilor antice), la sec sau cu liant din pământ galben (argilǎ localǎ), a fost utilizată cu succes încă de Maria Coja.
Activităţile de conservare primară au prilejuit completarea unor observaţii planimetrice referitoare la monumente cercetate anterior şi recuperarea unor obiecte lipsite de context arheologic (monede, ştampile amforice, greutăţi pentru plasa de pescuit, fragmente ceramice tipice etc.) care au intrat în colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea, potrivit prevederilor Protocolului în vigoare.
Activitatea de teren s-a desfǎşurat în perioada 22 august-5 octombrie 2005, încheindu-se cu vizita participanţilor la aniversarea Orgame/Argamum, în data de 5 octombrie a.c. [Mihaela Mănucu-Adameşteanu]
Rezumat L’année 2005 a marqué le 40e anniversaire des fouilles archéologiques systématiques d’Orgamé/Argamum. Le fait a occasionné une série d’évènements culturels (3-5 octobre 2005, Bucarest-Tulcea-Juriloca): colloque international «A la recherche d’une colonie», lancement du premier volume de la série monographique (Maria Coja, Recherches archéologiques 1965-1985. Chapitres d’une monographie archéologique inédite, Bucureşti-Tulcea, 2005), trois expositions temporaires, visite du site.
Vu le contexte anniversaire, le maigre appui offert par le MCC au déroulement du programme de recherche et de conservation du patrimoine (5000 lei) a été entièrement utilisé pour le nettoyage complète du site. Egalément, des travaux de réparation et de consolidation des monuments, déjà dégagés dans les anciens secteurs de fouille, ont été mis en oeuvre. Par suite, une allocation supplémentaire, accordée à l’ICEM Tulcea, a été entièrement utilisée sous son contrôle exclusif.
English Abstract The archaeological site of the City of Orgame/Argamum comprises the archaeological complex of the City of Orgame/Argamum, located on Dolojman Hill, 8 km east to the locality of Jurilovca (including overlapped vestiges of the occupation from the First Iron Age, the Greek, Roman and Middle Byzantine periods, laid intra and extra muros, with the corresponding cemeteries; from the point of view of the absolute chronology, we uncovered occupation traces from the 10th - 9th centuries BC, the 7th century BC - 7th century AD, 11th century AD) and the ruins on Bisericuţa island, found about 4 km south-east from Capul Dolojman, in the Razim Lake waters (where we identified Neolithic, Graeco-Roman traces - including a fortification and fireplace remains - and from the Middle Byzantine period). About 12 km south-east from Capul Dolojman we came across Gura Portiţei, where frequent signs regarding some ancient wrecks occur. During the interwar period (1926 - 1932) we conducted six excavation campaigns on Bisericuţa island, uncovering significant monuments. The interruption of the excavations resulted in their degradation, due to the wear of the construction stone and the earth traces spoiling the uncovered vestiges. The archaeological excavations were resumed in a systematic manner in 1965, and went on to the present day without interruptions. Currently, the excavations at Orgame/Argamum are carried out as part of the "The Graeco-Roman City of Orgame/Argamum and its territory" Project. Between 1965 and 2005 we excavated and uncovered important parts of the Greek city (precinct wall, street segments, houses, artisan works, tumulus cemetery), the Roman one (extra muros occupation district) and the Roman - Byzantine one (fortifications, residential areas, four Paleo-Christian basilicas, artisan installations, extra muros occupation, flat inhumation cemetery). We continued to apply the primary conservation procedures of the monuments used during the previous campaign. They consist in processing the ancient construction technique (stone masonry with clay binding). The primary conservation activities led to the completion of the planimetric observations regarding the monuments researched previously and the recovery of artifacts deprived of archaeological context (coins, amphora stamps, weights for the fishing net, typical sherds, etc.)
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu