Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Moigrad | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Locuire civilă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Moigrad
Comuna   Mirşid
Punct
Pomet
Sector   
Toponim   Porolissum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Gudea Nicolae
Tamba Dan
Cod RAN    142159.02
Raport În vara anului 2005, în perioada lunilor iulie-august, la Porolissum au fost continuate cercetările arheologice sistematice asupra obiectivului LM3-clădire locuinţă, din vicus-ul militar al castrului de pe dealul Pomet.
Cercetările au fost finanţate din fonduri alocate de către MCC, ca urmare a contractului încheiat între minister reprezentat de d-na ministru Mona Musca şi Dumitru Gheorghe Tamba din partea MJIA Zalău ca beneficar. Documentul a fost înregistrat sub nr. 386 din 3 iulie 2005. Suma alocată şi cheltuită a fost de 75 milioane lei. Materialul arheologic recuperat în urma cercetărilor a fost inventariat şi depozitat la MJIA-Zalău.
Obiectivul vizat în campania anului 2005, a fost în continuare clădirea locuinţă ce se află pe şaua largă ce leagă Dealul Pomet de Dealul Pipaşului, din sectorul LM al complexului Porolissum, în stânga drumului roman ce urcă dinspre vama romană spre castrul mare, imediat după ce drumul are un traseu orizontal în momentul în care a depăşit panta, în faţa turnului de colţ de N a fortificaţiei. Clădirea făcea parte din structura vicus-ului militar de pe dealul Pomet. Cercetarea clădirii în anul 2005 a reprezentat cea de a şasea etapă de investigaţii arheologice asupra acestui obiectiv. Au fost trasate două casete: C1/2005, cu dimensiunile de 15 x 3 m; trasată lateral stânga secţiunii S1/2003, între ele a fost lăsat un martor de 0,50 m şi în continuarea S1/2004, între care nu s-a lăsat martor; C2/2005, cu dimensiunile de: 15 x 3 m, trasată lateral stânga casetei 1/2005 şi în continuarea S4/2004, între care nu s-a lăsat martor. În anul 2005 s-a urmărit identificarea limitei de NE a clădirii.
Din punct de vedere stratigrafic, s-au verificat cele 5 faze de locuire în zonă, în care se integrează şi evoluţia din punct de vedere constructiv al clădirii LM3, constatate în campaniile precedente. După stratul de humus vegetal, urmează un nivel masiv şi compact de dărâmătură de piatră, şi pe alocuri şi fragmente de material tegular de construcţie (ţigle şi olane). Sub acest nivel de dărâmătură, conform aşteptărilor, situaţie ce verifică şi confirmă rezultatele cercetărilor din campaniile precedente, s-a ajuns la nivelul antic de locuire. Stratul de cultură roman, din interiorul porţiunii de clădire cercetată, se prezintă sub forma unui nivel cenuşiu maroniu deschis ce se suprapune în zona m. 0 - 12,40 peste un strat de culoare maroniu brun. Delimitarea între cele două este conturată, mai ales în zona cuprinsă între m. 11 - 12,20, din vecinătatea zidului de incintă de NE a LM3/3, de o pigmentare cu fragmente de cărbune din lemn. Din nivelul de locuire respectiv este recuperat, un material arheologic bogat, pe care îl vom prezenta în finalul raportului sub formă de tabel pe grupe tipologice de material, după materialul din care este realizat, şi mai ales după destinaţia avută1. În zona cercetată din interiorul clădirii nu am surprins şi nu se remarcă din punct de vedere stratigrafic nivel sau nivele de călcare realizate din pardoseli.
Apreciem că nivelul de culoare brun maroniu, respectiv cel de al doilea nivel de locuire roman aparţine primei faze de locuire în zonă, aşadar, unei etape anterioare construirii în piatră a părţii LM3/3 a clădirii LM3. În zona m. 12,20 - 12,40 în caseta 1/2005, nivelul de cultură la care facem referire se găseşte la nivelul bazei fundaţiei a zidului de incintă de NE a clădirii. Limita superioară a nivelului de culoare cenuşie maroniu deschis, reprezintă nivelul de călcare în LM3/3. Acesta este delimitat de nivelul de dărâmătură de deasupra printr-o pigmentare cu cărbune de lemn şi de cel dedesubt de culoare brun maroniu de aceeaşi pigmentare cu fragmente mici de cărbune de lemn. Delimitarea celor trei nivele este prezentă mai ales în zona m. 11 - 12,40.
Într-o poziţie, în opinia noastră, exterioară clădirii, aspect ce rezultă din planul obţinut în finalul cercetării, a fost descoperită prezenţa unui pavaj-platformă format din tegulae cu dimensiunea 0,30 x 0,20 surprinse într-o stare fragmentară, in situ, în zona m. 2 - 5,80, pe o suprafaţă de 9 m2, respectiv o suprafaţă de 3 x 3 m. Tegulele care formează pavajul au fost aşezate peste un strat (pat) de pietre de carieră de dimensiuni mici, bine tasat, aşezat la cota superioară a nivelului de lut de culoare galbenă ce reprezintă sterilul. Din punctul nostru de vedere platforma de tegulae reprezenta nivelul de călcare în exteriorul clădirii LM3, reprezentată de o suprafaţă amenajată în acest sens, ce-i aparţinea în momentul în care funcţiona. Cota nivelului de călcare dat de platforma la care facem referire, considerăm că era valabil şi pentru spaţiul interior de locuire al LM3/3.
Spre extremitatea de NE în C1/2005 şi parţial în C2/2005 a fost surprinsă prezenţa unei încăperi de formă patrulateră cu dimensiunile de 7 x 7 m (măsurătorile au fost efectuate de la feţele exterioare ale zidurilor de incintă paralele ale acesteia). Încăperea este convenţional numită „J”. Exterior zidului de incintă de NE a clădirii, respectiv a încăperii J, a fost identificat atât în Cas 1/2005 cât şi în Cas 2/2005 un pavaj din dale mari de piatră. Iniţial considerat un drum ce delimita construcţia LM3 spre NE, respectiv delimita spatele construcţiei, faţa apreciindu-se ca fiind frontonul dinspre drumul roman ce urca spre castrul de pe dealul Pomet dinspre Terasa Sanctuarelor. Ulterior, acestea s-au dovedit că au aparţinut unui pavaj al unei curţi sau a unei suprafeţe amenajate exterior încăperii J, deoarece pavajul se opreşte într-un zid ce cade perpendicular dinspre NE pe zidul de incintă de NE a clădirii LM3.
În Cas 2/2005, în zona m. 10,60 - 11,30/0,60 - 1,70 zidul de incintă de NE nu există pe o porţiune de aproximativ 1 m, păstrându-se numai fundaţia acestuia, el fiind până la nivelul fundaţiei care coincide cu nivelul dalelor de piatră a pavajului identificat. Situaţia surprinsă sugerează existenţa unui acces cu deschiderea de 1 m spre zona pavată. Pragul accesului era la nivelul pavajului, respectiv a fundaţiei care încă se mai păstrează. Prezenţa accesului este dovedit de faptul că zidul de incintă de NE a încăperii J face un colţ clar spre SV în zona respectivă iar zidul perpendicular ce vine dinspre NE, şi cade pe aproape perpendicular pe fundaţia ce continuă zidul de incintă de NE al LM3, care face şi el un colţ clar în zona în care se termină pavajul. În această situaţie apreciem că este posibil să avem în acest caz colţul unei alte clădiri care se găsea în vecinătatea de NV a clădirii LM3. Nu excludem însă posibilitatea să avem în acest caz un complex de clădiri care să se încadreze în categoria Boxhaus. În suprafaţa aflată la VNV de clădirea LM3, ce a fost cercetată prin Cas 2/2005 nu au fost surprinse, în afara pavajului de tegulae amintit, ziduri care să sugereze extinderea acesteia în suprafaţa denumită K din structura clădirii LM3.
În continuare apreciem că edificiul cercetat, convenţional numit LM3, aparţine vicus-ului militar al castrului de pe dealul Pomet de la Porolissum, el fiind locuinţă2. Prin dimensiunile şi structura avută, clădirea este inclusă în categoria Streifenhaus. Cercetările efectuate în campania anului 2005, scot în evidenţa faptul că structura construcţiei se îmbunătăţeşte la extremitatea de NE cu încă o încăpere, denumită de noi J. Materialul arheologic recuperat nu este foarte bogat, predomină materialul specific unui astfel de obiectiv, cel ce intră în categoria materialelor de construcţie din piatră şi tegulae (olane, ţigle), plăci de geam şi materiale ce sunt legate direct de alimentaţie. Au mai fost descoperite piese ce intră în categoria unelte, piese pentru mobilier, arme, piese pentru echipament şi îmbrăcăminte, podoabe, piese pentru jocuri, ofrande. Un tabel statistic cu descoperirile efectuate în campania anului 2005 după destinaţia materialului, sunt prezente în tabelul anexă. În finalul cercetării au fost efectuate lucrări de conservare primară. Zidurile au fost refăcute şi ridicate la 0,35 - 0,50 m deasupra nivelului de călcare actual. Piatra a fost prinsă cu pământ.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu