Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ocna Sibiului | Punct: Faţa Vacilor-La Făgădău | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană timpurie
Categorie
Domestic;
Industrial
Tipuri de sit
Aşezare rurală
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sibiu
Localitate   Ocna Sibiului
Comuna   or. Ocna Sibiului
Punct
Faţa Vacilor-La Făgădău
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cârstea Paraschiva Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Gheorghe Dragoş Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Popa Dumitru responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    143860.07
Raport Staţiunea se află la 2 km SV de oraş, pe prima terasă de pe malul stâng al Visei. Ea a fost identificată cu mult timp în urmă cu prilejul cercetărilor întreprinse în aşezarea eneolitică aparţinând culturii Petreşti.
În anul 2003, în cadrul cercetărilor de teren care au cuprins tot teritoriul oraşului Ocna Sibiului, cercetări executate în cadrul practicii de specialitate cu studenţii Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” din Sibiu, au fost delimitate mai clar amplasamentul şi întinderea sitului. Partea inferioară a terasei pe care se află situl este degradată continuu de eroziunea apelor Visei şi de alunecările de teren. Materialul arheologic strâns cu prilejul acestei cercetări indica o comunitate de norico-pannoni, foarte probabil colonizaţi în legătură cu exploatările de sare de aici.
În cursul anului 2004 a fost executat un sondaj de informare de 4 x 1 m pentru a cunoaşte mai concret natura sitului şi potenţialul său arheologic. Orientarea acestei unităţi de cercetare a fost 135° SE-NV, aproximativ perpendiculară pe linia pantei terasei. Stratigrafia înregistrată a fost următoarea: 0,00 -0,15 m solul vegetal; -0,15 -0,40 m sol de culoare cenuşie cu nuanţe maronii, fără conţinut arheologic; -0,40 -0,60 m solul are aceeaşi compoziţie şi culoare dar conţine sporadice fragmente ceramice romane, care după dimensiuni şi aspectul rulat reprezintă scurgeri de pe panta terasei; -0,60 m solul devine cenuşiu închis, aproape negru cu un conţinut arheologic foarte bogat format din ceramică, chirpici fragmentar, cărbune; -0,64 m se conturează clar un nivel de călcare; între -0,70 -0,78 m, în capul de NV al casetei, carourile 3-4, apare o puternică pigmentare cu lut şi materiale arheologice amestecate, romane şi eneolitice, cultura Petreşti; am interpretat acest context ca fiind rezultatul săpării unei gropi care a afectat stratul preistoric de sub cel roman; stratul de cultură roman coboară până la -0,90 m, sub care apar sporadice fragmente Petreşti, fără a forma un strat de cultură conturat clar. A rezultat o mare cantitate de ceramică care confirma prin caracteristicile sale că este vorba de o aşezare rurală romană aparţinând unei comunităţi norico-pannone, între materialele recoltate se află şi un cântar roman din fier statera; materialele rezultate au depuse în custodie la Muzeul de Istorie din Sibiu, iar cântarul a fost restaurat şi se află în curs de publicare.
În anul 2005 au fost executate săpături mai ample: două secţiuni de 6 x 1 m în prelungirea casetei executată în anul anterior, pentru conturarea unei magistrale şi o secţiune S2 de 2 x 8 m, paralelă cu magistrala. Cele două secţiuni fiecare de 6 x 1 m au fost amplasate la cele două capete ale casetei, cu martori de 0,5 m, realizându-se astfel o secţiune de 17 x 1 m, considerată ca magistrală. Cele trei tronsoane săpate le-am numerotat S1A fosta casetă, S1B la capătul de NV al lui S1A şi S1C la capătul opus al aceleaşi casete. Stratigrafia înregistrată în cele două secţiuni este identică cu cea din S1A. În carourile 1-2 din S1B şi la adâncimea de 0,70 m se conturează o masă compactă de ceramică şi sub ea chirpic de dimensiuni considerabile; ea corespundea şi prelungea contextul similar identificat în S1A. La -1,05 m am surprins o dungă de culoare roşie ce traverseză secţiunea între m 3-4; ea marchează limita de NV a unei locuinţe a cărei parte superioară o formau aglomerările de ceramică şi chirpici consemnate anterior.
În secţiunea S2, paralelă cu magistrala şi situată la E de aceasta cu un martor de 0,5 m, am surprins aceeaşi stratigrafie. În capul ei de SE la adâncimea de 0,70-0,83 m am surprins continuarea acelor contexte, cu ceramică, chirpici, resturi osteologice, cărbune, descrise în S1A şi S1B. Este evident că ele aparţin aceluiaşi complex care se conturează ca o locuinţă de mari dimensiuni.
Din săpătură a rezultat o mare cantitate de material ceramic, care indică cu mare probabilitate existenţa aici a unui centru ceramic; alte materiale recoltate: o fibulă din bronz, o rotiţă dinţată şi desigur balanţa menţionată deja.
Materialul arheologic se află în păstrare la Muzeul de Istorie din Sibiu. Cercetările în staţiune intenţionez să le continui, iar o parte din material după studiere şi restaurare va fi donat oraşului Ocna Sibiului, după îndeplinirea condiţiilor legale şi materiale pentru organizarea unui muzeu.
Rezumat
English Abstract Due to the researches we conclude that the rural settlement of Ocna Sibiului belongs to a community of Norrico - Pannonic colonists. It is very probably that they were brought here for the salt mines nearby.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu