Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pantelimonu de Sus | Judeţ: Constanţa | Punct: Sectorul Nord | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Pantelimonu de Sus
Comuna   Pantelimonu
Punct
Sectorul Nord
Sector   
Toponim   Ulmetum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bobe Cornelia Elena
Carabuz Tănase
Covacef Zaharia
Lungu Liviu
Papuc Gheorghe
Strat Marieta
Tobol Dragoş Victor
Cod RAN    62618.01
Raport În raportul privind cercetarea din campania 2004 de la cetatea Ulmetum1 am prezentat raţiunea reluării săpăturilor, aceiaşi care ne determină să le continuăm.
Cetatea din marginea de SE a comunei Pantelimon a fost identificată ca fiind Ulmetum încă de la sfârşitul sec. XIX, graţie unei inscripţii (datată 140 p.Chr.) găsită de Gr. Tocilescu2 în ruinele acesteia şi care păstrează numele aşezării şi al locuitorilor săi: cives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto.
Cetatea Ulmetum este aşezată pe un bot de deal stâncos, înconjurat pe aproape trei părţi de valea cu râpe abrupte a râului Casimcea, astăzi aproape secat. Forma terenului a determinat şi planul cetăţii care are forma unui triunghi cu una dintre laturi arcuită, fiind apărată de şase turnuri patrulatere, trei turnuri circulare, de colţ, şi patru turnuri semicirculare, de poartă, toate aşezate în afara zidului.
În campania din 2005 am făcut o primă sectorizare a cetăţii Ulmetum împărţind-o în patru, în funcţie de punctele cardinale: Sectorul Nord, care cuprinde şi Poarta de NV; Sector Vest cu Poarta de sud-vest; Sector Est, unde se află şi construcţia cu absidă cercetată de Vasile Pârvan şi Sectorul Sud cu cele două turnuri pătrate de pe latura arcuită a incintei.

Sector Nord
Campania arheologică din vara anului 2005 a însemnat pentru Cetatea Ulmetum (comuna Pantelimon) şi deschiderea unui „front” nou de lucru, în Sectorul Nord.
Am executat o secţiune, de lăţime: 2 m, orientată perpendicular pe tangenta frontală a turnului de V al Porţii de NV, pornind-o de la 6 m (trei carouri) în exteriorul turnului, peste (prin) Turn, până la o distanţă de 40 m spre E (în interiorul ariei Cetăţii de secol VI p.Chr.), adică 20 de carouri.
În exteriorul Turnului am „coborât” până la aproximativ 2,20 m, străpungând două straturi arheologice, unul de pământ amestecat (galben cu negru) în care se aflau resturi ceramice (de secol VI p.Chr.) şi următorul, de 1,10 m grosime, de pământ galben, cu rare incluziuni de pământ roşcat.
La baza turnului amintit am „coborât” până la 4 m, surprinzând baza construcţiei.
În interiorul turnului de V nu am intervenit, dată fiind informaţia oferită de Vasile Pârvan în volumul „Ulmetum”, conform căreia interiorul turnului respectiv a fost cercetat în întregime , până la nivelul de călcare (cu rezultate minime)
În interiorul incintei vizibile, situaţia este apreciabil mai complexă.
La intrarea în turn exista un pavaj de piatră (aproximativ 2,50 m) plus un pavaj de ceramică (fragmentar).
Două gropi pentru provizii apar, începând cu adâncimea de 1,55 m (având gura în al doilea strat de arsură).
În apropierea pavajului, sub cele trei straturi de arsură cu fragmente ceramice de sec. al VI-lea p.Chr. (la aprox. 2,80 m), există un zid din şist verde legat cu pământ.
Două morminte de inhumaţie, cu nişă, aflate pe acelaşi strat arheologic (la minus 3,70 m), orientate SE-NV, au fost descoperite în careurile IX şi XI-XII. Unul dintre ele, de femeie, avea un bogat inventar arheologic: inel, 2 fibule de argint, şiraguri de mărgele (cel puţin trei), un inel de bronz şi şase monede de bronz. După o primă evaluare, mormintele ar aparţine unei epoci anterioare zidurilor Cetăţii târzii, poate a sec. V p.Chr.
În extremitatea estică a secţiunii, a apărut şi un fragment de zid (de asemenea din şist verde legat cu pământ) pe un nivel posterior straturilor de arsură care li se atribuie perioadei de mari atacuri barbare din a doua jumătate a sec. VI p.Chr.
În campania viitoare, preconizăm continuarea secţiunii, în prelungirea ei spre E, şi executarea unei a doua secţiuni, paralelă, spre Sud. [Gheorghe Papuc, Liviu Lungu]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. CCA 2005, p.254 – 256
2. Gr. Tocilescu, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, Bucarest, 1900, p. 111 – 112; V. Pârvan, Cetatea Ulmetum, I, p.585; Em. Doruţiu-Boilă, ISM, V, nr.62
3. V. Pârvan, Cetatea Ulmetum, II, în ARMSI, 36, p. 290 şi pl.XX
4. Sugestie a d-lui Ioan C. Opriş, responsabilul şantierului Capidava
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu