Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pantelimonu de Sus | Judeţ: Constanţa | Punct: Sector Vest | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Industrial
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Pantelimonu de Sus
Comuna   Pantelimon
Punct
Sector Vest
Sector   
Toponim   Ulmetum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bobe Cornelia Elena
Carabuz Tănase
Covacef Zaharia
Lungu Liviu
Papuc Gheorghe
Strat Marieta
Tobol Dragoş Victor
Cod RAN    62618.01
Raport Sector Vest
În Sectorul Vest am continuat cercetarea din prima campanie, trasând o secţiune lungă de 36 metri de-a lungul curtinei care trece prin şi peste turnul rotund de colţ, lată de 4 m. Ceea ce ne-am propus, într-o primă fază a cercetării, este să înlăturăm dărâmăturile şi depunerile din vechea săpătură pentru aducerea la lumină a incintei.
Înlăturarea dărâmăturilor din interior şi din exterior, în jurul incintei şi în turnuri, şi consolidarea imediată a acestora, precum şi realizarea unor spaţii de acces, va crea premizele includerii cetăţii în traseele turistice.
Secţiunea pe care am trasat-o în această campanie a avut ca punct de pornire zidul perpendicular pe incintă ridicat în prelungirea intrării în Turnul de Vest al porţii de SV. Întreaga secţiune a fost împărţită în carouri de 4 x 4 m. Zidul de la care a pornit secţiunea este construit din piatră de şist verde legată cu pământ; se păstrează pe o înălţime de 0,80 m. La distanţa de 3,80 m apare un al doilea zid perpendicular pe incintă, lat de 0,78 m, lucrat din piatră legată cu pământ, iar peste alţi 2,30 m apare un fragment dintr-un zid, arcuit, lat de 0,47 m, din piatră legată cu mortar, care mai păstra un rând de cărămizi. Adâncirea săpăturii în carourile 1 şi 2 până la 1 m (faţă de incintă), respectiv 1,30 m (faţă de nivelul actual) a condus la descoperirea continuării zidului arcuit, precum şi la apariţia unui al treilea zid din piatră legată cu pământ situat, asimetric, între cele două ziduri descrise mai înainte, care se sprijină direct pe soclul incintei; zidul din mijloc este realizat de la nivelul soclului.
Referitor la zidul arcuit la care se mai păstrează un rând de cărămizi, menţionăm că este figurat în planul realizat de V. Pârvan drept cuptor, iar în text autorul evidenţiază că s-a descoperit „la cca. 3 m depărtare spre SSE de scara curtinei I de SV un mare cuptor zidit în cărămidă, din care ni s-a mai păstrat numai o parte din fundul lui şi un fragment din cerul lui pe o lăţime de cca. 1 m şi o adâncime de 0,60 m. Vatra cuptorului era de asemenea pardosită cu cărămizi”3
La distanţa de 3,30 m de această construcţie, sunt dezvelite câte trei trepte ale scării duble care conducea pe zidul curtinei; prima şi a doua treaptă au înălţimea de 0,27 m, cea de sus are 0,26 m.
În profilul nordic al secţiunii, în caroul 5, la distanţa de 1,75 m faţă de intrarea în turnul de colţ şi la 2,10 m faţă de incintă, a apărut la adâncimea de 0,40 m un zid din cărămidă (40 x 40 x 4 cm) legată cu mortar (cu aceeaşi grosime ca şi cărămizile) orientat N – S. Adâncind săpătura am constatat că se păstrează doar un fragment din acest zid, pe o înălţime de 0,41 m, ce rămâne suspendat în profil.
Între caroul 5 şi 6, la 0,15 m de colţul incintei şi de 0,77 m faţă de colţul intrării în turn, apare un alt zid, lat de 0,70 m, din piatră legată cu pământ. La incidenţa cu zidul incintei acesta este perpendicular, după care, din dreptul intrării în turn, se curbează spre interiorul cetăţii. Între acest zid şi intrarea în turn am dezvelit un pavaj din cărămizi care, se pare, continua şi de-a lungul coridorului de acces spre turn (am mai găsit o cărămidă spre interiorul turnului).
Între acest zid şi peretele din cărămidă găsit în profilul de N al secţiunii este o distanţă de 0,50 m.
În caroul 5, adosată incintei la adâncimea de 1,20 m, este o amenajare din cărămizi cu urme de arsură (vatră ?). Rândul de jos este o platformă cu dimensiunile de 1,08 x 0,94 m; rândul de cărămizi de deasupra formează un patrulater cu dimensiunile 0,76 x 0,71 m, care lasă în centru o deschidere de 0,28 x 0,36 m. Putea să fie o vatră sau, după cum ni s-a sugerat, baza unei pile din zidărie, adosată incintei, asemănătoare celor din corpul de gardă de la Capidava4.
Coridorul care formează intrarea în turn este mai strâmt spre cetate (1,22 m) şi mai lat spre turn (1,50 m); lungimea lui este de 3,78 m
Turnul rotund din colţul de V este cel mai mic (în comparaţie cu cele din colţurile de N şi E), având un diametru de 7 m (la interior) la care se adaugă grosimea zidului de 2,50 m. Secţiunea noastră a trecut peste turn cu cca. 3 m, astfel încât la distanţa de 1,20 m de turn am găsit, imediat sub stratul vegetal, un bloc de piatră cu dimensiunile 1,17 x 0,63 x 0,31 m care provenea, probabil, din placajul turnului. În exteriorul acestuia ne-am adâncit până la 1,50 m; soclul este înalt de 0,45 m şi lat de 0,50 m.
În privinţa stratigrafiei situaţia este foarte confuză (oricum nu ne-am adâncit până la stratul de pământ galben); în profilul de N al secţiunii, sub stratul vegetal, variabil ca grosime, se vede, în principal, dărâmătură din emplectonul zidului de incintă. Abia spre intrarea în turn, unde a apărut fragmentul de zid de cărămidă suspendat la 0,50 m de zidul din piatră perpendicular pe incintă se văd clar, deasupra acestuia din urmă, un strat gros de 0,03 – 0,05 m de culoare gri cenuşie peste care este un strat de pământ roşcat (ars) gros de 0,07 – 0,13 m; în continuare – urme de mortar, zidul şi stratul vegetal.
Un puternic strat de arsură se află şi la baza zidului arcuit (cuptorul de pâine, cf. Pârvan), a cărui bază este deasupra zidului din mijloc al acestui ansamblu.
Din toată secţiunea, în afară de zona turnului, s-a scos o mare cantitate de materiale ceramice, fragmentare, cele mai multe au apărut însă în carourile 3, 5 şi 6. Astfel, din caroul 3 au fost recuperate, în afara fragmentelor ceramice, fragmente de vase de sticlă, metale şi un fragment dintr-un pieptăn bilateral din os cu o lăţime de 4,8 cm, din care se mai păstrează doar 5 dinţi subţiri şi 4 dinţi groşi.
În caroul 5 cele mai multe descoperiri s-au făcut de la adâncimea de 1,35 m; într-un nivel de incendiu au apărut fragmente de castroane, amfore, capace, opaiţe, greutăţi etc. Dintre acestea evidenţiem: un capac fragmentar cu decor în relief (cruce şi litere) cu dimensiunile: lungime – 13 cm, lăţime – 5,3 cm, grosime – 1,5 cm. Un al doilea capac, tot fragmentar, având pe margine două brâuri circulare în interiorul cărora erau litere în relief cu dimensiunile păstrate 8 cm şi grosimea de 2 cm. Mai sunt două capace circulare cu diametrele de 9,5 cm, respectiv 9,3 cm. Un opaiţ fragmentar, căruia îi lipseşte o parte din bordură şi toarta, cu dimensiunile: lungime – 8 cm, diametru – 5 cm, înălţime – 3 cm. Un pieptene bilateral din os, fragmentar (lung de 8 cm, lat de 4,5 cm). Două fragmente dintr-o teică de piatră (0,58 x 0,52 m; grosimea 0,15 m şi adâncime de 0,11 m).
Din caroul 6, în afara fragmentelor ceramice, la adâncimea de 1,30 m au fost găsite două monede din bronz (Iustinian): prima la distanţa de 1,30 m de turn, cea de-a doua la 1 m.
Pentru campania viitoare ne propunem să realizăm o secţiune paralelă, spre N, perpendiculară pe curtina de NV, între Turnul de colţ de V şi Turnul Mare dreptunghiular. [Zaharia Covacef]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. CCA 2005, p.254 – 256
2. Gr. Tocilescu, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie, Bucarest, 1900, p. 111 – 112; V. Pârvan, Cetatea Ulmetum, I, p.585; Em. Doruţiu-Boilă, ISM, V, nr.62
3. V. Pârvan, Cetatea Ulmetum, II, în ARMSI, 36, p. 290 şi pl.XX
4. Sugestie a d-lui Ioan C. Opriş, responsabilul şantierului Capidava
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu