Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Radovanu | Judeţ: Călăraşi | Punct: Gorgana a doua | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene
Perioade
Epoca bronzului târziu;
La Tène
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare rurală
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Călăraşi
Localitate   Radovanu
Comuna   Radovanu
Punct
Gorgana a doua
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Comşa Alexandra
Constantin Cristina
Lungu Simona
Mecu Laurenţiu
Mocanu Andrei Cosmin
Morintz Alexandru
Schuster Cristian
Semuc Cătălina
Şerbănescu Done
Cod RAN    104760.07
Raport S-au continuat cercetările arheologice în situl arheologic de la Radovanu, reprezentativ pentru sfârşitul epocii bronzului, când în zonă a evoluat civilizaţia Radovanu şi pentru cea de-a doua epocă a fierului aici a fost o aşezarea de tip davă, din perioada clasică, sec. II-I a.Chr.
Cercetările arheologice au fost reluate în acest punct în anul 2004 cu scopul cercetării în suprafaţa a staţiunii şi reconstituirii dinamicii habitaturilor de la sfîrşitul epocii bronzului şi din perioada sec. II-I a.Chr. În această campanie a continuat cercetarea unor complexe arheologice descoperite în secţiunile XXII–XXIV din anul 2004, iar pentru cercetarea în întregime a unor complexe de locuire a fost deschisă secţiunea XXV, paralelă cu secţiunile XXII-XXIII. Secţiunea XXV are lungimea de 34 m şi lăţimea de 2 m. În această secţiune au fost studiate două complexe de locuire geto-dacice, care aparţin cel de-al doilea nivel. Locuinţele construite în sistemul tradiţional din paiantă, aveau pereţii lutuiţi şi spoiţi cu o substanţă gălbuie. Preţioase observaţii s-au făcut asupra modului cum a fost amenajat spaţiul pe care s-a construit una dintre locuinţe. În prima etapă s-a îndepărtat molozul existent de la construcţii mai vechi şi astfel s-a ajuns sub nivelul de călcare, iar apoi terenul a fost nivelat cu un strat de lut galben adus, gros de 0,10-0,15 m, peste care s-a realizat o podea lutuită cu un strat gros de 0,03–0,05 m. În carourile 5 şi 15 ale secţiunii S XXV au fost descoperite două vetre decorate realizate pe un postament din lut b ătut. Vatra din caroul 5 (suprafaţa păstrată 1,20 x 1,10 m) prezenta un decor cu şnurul simplu în cruce. A doua vatra, cea din caroul 15 (suprafaţa păstrată 1,10 x 1,40 m) era prevăzută cu şnur dublu dispus în diagonală, fiind orientat pe direcţia punctelor cardinale. Această vatră suprapunea parţial o alta, nedecorată, situată la 0,25 m sub. Ambele vetre cu descor se aflau în afara locuinţelor.
În secţiunea XXIV, în caroul nr. 3 a mai fost descoperit un chiup din epoca geto-dacică, care se află într-o stare precară de conservare.
Au mai fost studiate şi alte complexe arheologice geto-dacice, majoritatea dintre ele fiind gropi menajere. Gropile din epoca geto-dacică au formă cilindrică sau tronconică, iar umplutura lor se compune din pietre de calcar, moloz de chirpici, bucăţi de vatră, cenuşă, oase de animale şi puţine fragmente ceramice. Din complexele arheologice din epoca geto-dacică cercetate s-au recolatat mai multe vase întregi sau întregibile, modelatoare de vase, râşniţe plate, fusaiole, un cosor de fier, o cataramă de bronz, o fibulă fragmentară, o mărgică de sticlă decorată cu „ochi”, un fragment de oglindă din material alb, o drahmă emisă de oraşul Apollonia şi căteva fragmente de vase elenistice de import.
În secţiunea XXIII, la adâncimea de 1,40 m a fost interceptată parţial o locuinţă din epoca bronzului, care va fi studiată în campanile viitoare prin deschiderea unei noi suprafeţe. În secţiunile XXII-XXIII au fost interceptate şi studiate 9 gropi menajere din epoca bronzului. Aproape toate gropile din epoca bronzului studiate sunt de formă tronconică, au diametrul de peste 3 m şi ajung la adâncimi de peste 4 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura lor se compune din multă cenuşă, fragmente de chirpici, oase de animale şi fragmente ceramice. Din aceste complexe au fost recoltate 5 lame de silex, un pumnal de os, dăltiţe de os, un topor fragmentar din piatră şi fusaiole.
Din complexele arheologice din epoca geto-dacică cercetate s-au recolatat mai multe vase întregi sau întregibile, modelatoare de vase, râşniţe plate, fusaiole, un cosor de fier, o cataramă de bronz, o fibulă fragmentară, o mărgică de sticlă decorată cu ,,ochi”, un fragment de oglindă din material alb, o drahmă emisă de oraşul Appolonia şi câteva fragmente de vase elenistice de import.
Rezumat Im Jahr 2005 wurden die Grabungen in Radovanu-Gorgana a doua, die sich zum Ziel das bessere Kennen der Ansiedlungsdynamik der hier ansässigen spätbronzezeitlichen und getischen der klassischen Zeit Gemeinschaften setzten, weitergeführt.
Die Aufmerksamkeit des archäologischen Teams wendete sich den Schnitten XXII-XXIV (die 2004 begonnen wurden) und der neuen Grabungsfläche XXV. In dieser letzten konnten die Überreste zweier getischen, dem zweiten Niveau angehörenden Häuser, teilweise analysiert werden. Weiter sind fünf Feuerherde, zwei mit schnurverzierte Linien, und mehrere Abfallgruben entdeckt worden.
Die bronzezeitlichen Radovanu-Kultur ist durch ein ebenerdiges Haus und neun Abfallgruben, die meisten von diesen von grossen Ausmassen waren, vertretten. Die Gruben sind doppelkegelstumpfförmig, mit einem Durchmesser manchmal von 3 m, und ereichen eine maximale Tiefe von 4 m.
Sowohl aus der getischen, die zwei Niveaus hat, als auch in der spätbronzezeitlichen Schicht, genauso wie aus deren Häusern und Gruben konnte eine beträchtliche Menge von Keramik, leider meistens nur fragmentarisch, der fachmännischen Analyse unterbreitet werden. Den Geten gehörten auch Münzen (der Stadt Apollonia), eiserne Objekte (Messer, Gürtelschnallen, Hacken usw.) und Tongegenstände (Spinnwirtel, Keramikglätter, Miniaturvogelidol), während der Bronzezeit Silexklingen und Knochenartefakte.
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu