.
Răducăneni | Judeţ: Iaşi | Punct: Bazga-Cetaţuie | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului;Hallstatt;Latene;Dacii liberi;Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Eneolitic;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă
Județ:
Iaşi
Localitate:
Răducăneni
Comuna:
Răducăneni
Punct:
Bazga-Cetaţuie
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Merlan Vicu responsabil Muzeul Municipal Huşi
Salomeia Paul Muzeul Municipal Huşi
Cod RAN:
Raport:

Obiectivul acestei campanii a fost salvarea vestigiilor aflate în perimetrul alunecărilor de teren (L1 - L5). S-a realizat:
- dezvelirea integrală a locuinţelor L1 şi L2, de factură geto-dacică, prin cele două noi secţiuni (SII şi SIII ) din perimetrul nordic al sitului;
- decopertarea şi cercetarea integrală a secţiunii SIV din zona central-vestică a sitului;
- dezvelirea locuinţelor L3,L4 si L5... din SIV;
- săparea integrală a gropilor G1, G2 din SII si G3, G4 si G5 din SIV.
Prin trasarea secţiunii SII (L=20 m, l=2 m), paralela cu SI, s-a avut în vedere decopertarea locuinţei L2 surprinsă între carourile 5-8. Locuinţa L2 este datată, după materialul ceramic, perioadei La Téne (sec. IV-II a.Chr.). În colţul nord-vestic a apărut lipitura de perete de la o nouă locuinţă getică. Iniţial s-a crezut că aceasta masă de chirpic face parte din L1 descoperită cam în acelaşi perimetrul, dar între cele două aglomeraţii, pe o lăţime de cca. 3 m nu au mai fost depistate astfel de resturi de locuinţă. Nivelul getic era suprapus la m. 7-8 de un complex ceramic, format dintr-un vas întregibil de sec. II-IV p.Chr. (Sântana de Mureş). Pe latura nordică şi vestică a L2 s-au descoperit nicovale şi râşniţe din calcar oolitic şi gresie dură. În nivelul superior medieval s-au descoperit la -0,25 m, în dreptul m. 5, două monede din aramă, oxidate, găurite lateral, cu inscripţii latine. Încă din secţiunea SI efectuată în 2004 au fost descoperite fragmente ceramice de la o amforă grecească de Thasos. Astfel de fragmente au apărut pe o suprafaţă mai mare între carourile 8-9 din SII. Piesele din silex deşi sunt rare provin din nivelurile epocii bronzului şi din cel cucutenian. În nivelul inferior cucutenian au fost identificate două complexe ceramice între carourile 11-13 unde a apărut şi o statuetă feminină fragmentară.
Groapa G1, descoperită în 2004, în capătul sud-vestic al secţiunii SI, se continuă şi în SII între carourile 14-16 până la adâncimea de -0,90 m. Avea în umplutură lutuieli de perete grâu carbonizat, fragmente ceramice geto-dace şi puţine oase. În colţul nordic al G1 a fost găsit un vas întregibil de provizii şi o fusaiolă. Pe întreaga suprafaţă a G1 s-au descoperit seminţe de grâu carbonizat care aveau cea mai mare densitate în zona vasului reîntregibil.
Între carourile 17 şi 20 a fost depistată o altă groapă G2 care se prelungeşte în afara secţiunii SII spre V - porţiunea afectată de alunecările de teren, astăzi un abrupt de peste 3 m înălţime. Umplutura gropii G2 este mult mai sărăcăcioasă în materiale ceramice, care sunt de factura hallstattiană. În colţul vestic s-au găsit resturile unui vas întregibil de tip bol. Din carourile 2-4 s-au recuperate bucăţi de zgură de fier, care proveneau de la un atelier de fierărie getic, paiante şi resturi mici de metal . Secţiunea SIII (L=9 m, l=2 m), paralelă cu SII a fost trasată în colţul nordic al sitului, unde astăzi este un abrupt de peste 8 m. La baza acestui abrupt se găseşte albia majoră a pârâului Bazga, care erodează permanent substratul adiacent. Încă de la -0,40 m în caroul 3 a fost descoperită o podoabă de 2 g din argint, formată din 3 lobi în formă de trifoi. Cele trei forme sunt despărţite de un triunghi cu vârful în jos. Podoaba are pe revers o proeminenţă subţire pentru prindere. Dimensiunile acesteia: L=2 cm, h=1,6 cm. Aceasta a fost descoperită în nivelul de sec. II-IV p.Chr. (Sântana de Mureş). Între caroul 1-2 continuă masa de lutuială de perete, care fusese întâlnită încă din SII şi continuă în afara secţiunii spre V. Afectarea acestei parţi de alunecările de teren, a dus la distrugerea în totalitate a sectorului nord-vestic al locuinţei L3. În carourile 5-6 s-au descoperit două nicovale şi două vase întregibile. Acest sector desparte L2 de L3. Imediat după complexele de piatră, spre SV se întinde masa de chirpic a L2, continuată din SII, care, era distrusă in totalitate, pe latura NV, de alunecările de teren. Secţiunea SIV a fost trasată în zona central vestică a sitului unde au fost identificate trei locuinţe. Două locuinţe sunt de provenienţă cucuteniană (L3 şi L4), iar cea de-a treia, care suprapune pe L4, este de factură getică L5 (sec. IV-III a.Chr.). În partea nordică a L3 a fost surprinsă o groapă geto-dacică G3 cu mult material ceramic şi cărbune. Între L3 şi L4 a fost descoperită o nouă groapă G4 tot de sec. IV a.Chr., care se prelungea în afara secţiunii SIV pe latura sudică. În apropierea L4, pe latura de NE, a fost identificată o groapă cucuteniană G5 în care erau depuse două topoare din gresie glauconitică, o teslă din menilit, o statuetă feminină fragmentară, un fildeş de mistreţ, prelucrat - probabil amuletă, o râşniţă şi câteva nicovale dintr-o gresie dură. În L4 a fost identificată şi o vatră de foc V1 dintr-o lutuială de culoare cenuşie-negricioasă, spartă poligonal. Pe câteva fragmente ceramice cucuteniene se păstrează amprenta unor ţesături. În partea centrală a L3 a fost descoperită o tabletă din lut fragmentată puternic arsă, de culoare neagră, care putea să fi fost folosită ca suport de scriere.
Din cele trei secţiuni săpate anul acesta, cu aportul financiar al Fundaţiei Cucuteni pentru Mileniul III reprezentată de dl dr. Romeo Dumitrescu, secţiunea SIV s-a dovedit a fi cea mai bogată în vestigii arheologice. În general, săpăturile din acest sit au ca scop imediat salvarea vestigiilor, care sunt afectate intens de alunecările de teren - acestea distrugând situl în proporţie de peste 50%. Prin cele patru secţiuni au fost scoase la lumină cinci locuinţe (din care două cucuteniene şi trei getice), cinci gropi menajere sau de cult, câteva statuete antropomorfe, seminţe de grâu carbonizat, numeroase complexe ceramice, arme şi unelte din silex şi piatră.

English Abstract:

In the 2005 campaign we discovered five houses on 88 square meters and only two houses were entirely investigated. Two houses date to the Cucuteni culture and the other three to the Geto-Dacian period. We found also four pits - two in S2, and two 2 in S4. The richest section which contains pottery was S4

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO