.
Sibiu | Punct: Piaţa Mică | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală târzie
Categorie:
Domestic;
Industrial
Tipuri de sit:
Aşezare urbană
Localizare pe hartă:
Județ:
Sibiu
Localitate:
Sibiu
Comuna:
mun. Sibiu
Punct:
Piaţa Mică
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Beldiman Corneliu responsabil Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Sztancs Diana Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Analiza artefactelor provenind dintr-un atelier de prelucrare a coarnelor de cerb
Materialele care fac obiectul prezentului raport de analiză provin din cercetările arheologice de salvare efectuate în lunile octombrie-noiembrie 2005 în Piaţa Mică din Sibiu (SB-PM), sub coordonarea prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca (ULB Sibiu) şi a lui Mircea Dan Lazăr (MNB Sibiu). Ele se păstrează în colecţiile acestor in...stituţii şi ne-au fost puse la dispoziţie pentru studiu de către prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca; îi exprimăm mulţumirile noastre şi cu acest prilej. Artefactele au fost recuperate dintr-un complex (Groapa nr. 5 pentru resturi menajere), databil în sec. al XVI-lea – al XVII-lea1; ele erau asociate, probabil, cu alte categorii de vestigii (ceramică fragmentară, resturi menajere – oase de animale domestice etc.); nu dispunem, deocamdată, de alte date relative la contextul descoperirii.
Materia primă. Aspecte metodologice.
Efectivul total al lotului este de 98 (N total = 98) şi se compune exclusiv din piese reprezentând segmente şi fragmente de ax şi de raze de corn de cerb, aflate în diverse stadii de procesare: materie primă; piese abandonate în etapa iniţială a fasonării; eboşe; rebuturi; deşeuri. În scopul identificării precise, artefactele au primit câte un indicativ, format din sigla sitului (SB-PM) şi numărul de ordine (de la 1 la 98). Este vorba de resturile, provenind de la un atelier specializat, rezultate din procesarea cornului de cerb, în scopul fabricării unor plăci de formă rectangulară, trapezoidală sau triunghiulară alungită, folosite ca prăsele pentru cuţite de uz comun, arme sau pentru decorarea diverselor produse manufacturate.
Coarnele de cerb, care constituie materia primă, provin de la indivizi maturi şi erau culese anual din păduri (lunile februarie-martie). Ele făceau, probabil, parte din recolta unui singur an, procesată într-o singură repriză. Este vădit faptul că s-a operat o selecţie a materiei prime după criteriul dimensional (lungime şi diametru), în scopul adaptării optime la parametrii produsului finit.
În cercetarea arheologică de la noi, artefactele medievale din corn de cerb au constituit rareori subiectul unei analize extensive, care să ia în considerare ansamblul parametrilor tehnico-funcţionali (achiziţia materiei prime; «lanţul operator» al fabricării, ilustrat de piesele finite, de cele aflate în diverse stadii de procesare, eboşe, rebuturi, deşeuri; studiul urmelor generate în timpul procesării şi al utilizării. În aceste condiţii, abordarea detaliată a lotului de piese de la SB-PM este un foarte bun prilej (în premieră) de adaptare şi aplicare a reperelor metodologice rutinate în studiul industriei preistorice a materiilor dure animale2 la analiza unui lot de piese databil în evul mediu şi având un grad înalt de expresivitate în plan tehnologic, propriu acestei materii prime speciale, utilizate neîntrerupt din paleolitic şi până astăzi.
Aşa cum deja s-a afirmat, lotul pare unitar ca provenienţă, respectiv provine de la procesarea, într-o singură repriză, a unui număr de coarne de cerb (circa 20?) într-un atelier specializat şi abandonul resturilor într-o groapă de deşeuri menajere. Părţile cornului de cerb reprezentate în efectivul disponibil sugerează faptul că debitajul primar (segmentarea axului, detaşarea razelor) nu s-a efectuat în atelier; spre această concluzie ne îndreaptă, spre exemplu, absenţa unor segmente bazale, care ar fi trebuit să se regăsească între deşeurile abandonate; la fel, lipsesc fragmentele mici, rezultate din percuţia directă/cioplirea pentru detaşarea razelor. Acest din urmă aspect poate fi, însă, şi consecinţa recuperării selective a materialului în timpul săpăturii. Trebuie subliniată intenţia tehnică manifestă a artizanului medieval de exploatare, în mod exhaustiv, a preţioasei materii prime, cu maxim de profit.
Diagnoza noastră are în vedere mai multe aspecte importante: a. starea de conservare a fiecărei piese şi etapa de procesare ilustrată: piesă întreagă, fragmentară, fragment; materie primă, eboşă, rebut, piesă abandonată în etapa iniţială a fasonării; b. parametrii materiei prime: precizarea bilateralităţii: ax/rază drept (dreaptă) – ax/rază stâng (stângă); identificarea segmentului de ax; identificarea razei; c. parametrii procesării – schema tehnică: gradul de conservare a parametrilor materiei prime: segment, fragment; culoarea şi textura, indicii ale tratamentului termic/chimic sau ale arderii fortuite; morfometria; debitajul – etape şi procedee; urme specifice; fasonarea – etape şi procedee; urme specifice; d. parametrii produsului finit – morfologie, morfometrie, rol funcţional. Cu prilejul de faţă redăm concluziile preliminare ale analizei, care respectă parţial punctele de mai sus; forma definitivă a studiului va fi inserată în cuprinsul monografiei cercetărilor arheologice desfăşurate în zona centrală a Sibiului, aflată în pregătire.
Identificarea materiei prime, starea de conservare, etape de procesare.
Evaluarea preliminară arată că lotul cuprinde 38 piese de ax drept (segmente şi fragmente de ax şi raze), 18 piese de ax stâng (segmente şi fragmente de ax şi raze) şi 42 piese nedeterminabile. Distribuţia pe ax şi raze, ca şi pe categorii tehnice/etape de procesare indică următoarea situaţie: piesele pe ax sunt în număr de 9, dintre care 6 eboşe (2 sunt fragmente de ax cu raza centrală) şi 3 piese fasonate iniţial. Piesele pe raze sunt în număr de 87, dintre care 76 deşeuri, 11 eboşe şi 2 piese fasonate iniţial; dintre ele, 2 sunt raze centrale şi 87 raze de coroană. Repartizarea pieselor pe etape tehnice pune în evidenţă următoarele categorii şi efective: eboşe 17; piese fasonate iniţial 5; deşeuri 76.
Morfometria.
Piesele tehnice au lungimi cuprinse între 5 şi 30 cm; diametrul pieselor anatomice (ax şi raze) este cuprins între 3 şi 10 cm. Eboşele întregi au lungimi de 20-25 cm, lăţimi de 2-4 cm şi grosimi de 0,5-1 cm.
Debitajul.
Observarea atentă (inclusiv cu mijloace optice) a urmelor specifice generate în timpul procesării arată aplicarea unei scheme tehnice stereotipe, care comporta, în ordine, următoarele etape şi procedee: detaşarea segmentului de ax sau a razei prin tăiere cu toporul prin percuţie directă/cioplire oblică (PD/C) şi percuţie directă/fracturare (PD/F) sau prin tăiere transversală (TT) cu ferăstrăul; tratamentul termic şi chimic de înmuiere, probabil prin imersie/fierbere în leşie (TrT, TrC); recurgerea la acest tratament este indicată de urmele precise, lungi, de tăiere axială/şănţuire axială, realizată în mod facil pe o materie primă plasticizată.
Fasonarea.
Comportă, în ordine, următoarele etape şi procedee: înlăturarea perlurii prin percuţie directă/cioplire oblică/razantă (PD/C) sau prin raclaj axial (RA); înlăturarea extremităţii razei prin tăiere cu toporul prin percuţie directă/cioplire oblică (PD/C) sau prin tăiere transversală (TT) cu ferăstrăul; percuţie directă/despicare (PD/D) pentru obţinerea segmentelor sau a fragmentelor de ax cu lăţimea necesară; extragerea unor fragmente lungi de ţesut compact de pe ax şi raze prin tăiere axială/şănţuire axială (TA/ŞA) cu ajutorul unui cuţit masiv sau unealtă specială, având tăiş bine ascuţit; înlăturarea ţesutului spongios al feţei inferioare (FI), regularizarea marginilor şi îngustarea unei extremităţi pe faţa superioară (FS) prin percuţie directă/cioplire oblică/razantă (PD/C) sau prin raclaj axial (RA).
Produsul finit.
Este vorba de produse de serie, plăci lungi de 20-25 cm, late de 2-4 cm şi groase de 0,5-1 cm, folosite ca prăsele pentru cuţite de uz comun, arme sau pentru decorarea diverselor produse manufacturate.
Instrumentarul folosit la procesarea coarnelor de cerb a fost cel metalic comun (fier): topor sau secure, ferăstrău, cuţit masiv sau unealtă specială de tăiat, toate bine ascuţite. Operaţiile sunt executate precis, rutinier, dovedind cunoaşterea foarte bună a proprietăţilor materiei prime şi a parametrilor produsului finit.
Analiza lotului de piese de corn de cerb descoperit la SB-PM a permis decelarea schemei tehnice de procesare şi a etapelor sale; în acelaşi timp, urmele specifice ale debitajului şi fasonării, conservate în condiţii foarte bune, contribuie semnificativ la îmbogăţirea referenţialului legat de transformarea unei materii prime speciale, în condiţiile stadiului de evoluţie tehnologică de la sfârşitul evului mediu.

Bibliografie:

C. Beldiman, Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, teză de doctorat sub conducerea dr. S. Marinescu-Bîlcu, IAB 1999.


C. Beldiman, D.-M. Sztancs, Industria preistorică a materiilor dure animale din „Peştera de la Cauce”, în S. A. Luca, C. Roman, Dr. Diaconescu, H. Ciugudean, G. El Susi, C. Beldiman, Cercetări arheologice în Peştera Cauce (II) (sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara), Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European, Bibliotheca Septemcastrensis 5, Sibiu, 2005, p. 155-254
P. Beşliu Munteanu, Casa Schasser (Sibiu, Piaţa Mică Nr. 12). Raport arheologic, Corviniana 8, 2004, p. 167-182
P. Beşliu Munteanu, Sibiu – Piaţa Mică, CCA 2005, p. 344-347.

Note Bibliografice:

1.Beşliu Munteanu 2004; Beşliu Munteanu 2005.


2.Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005 – cu bibliografia.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO