Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Paleolitic şi mezolitic;
Hallstatt;
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Paleolitic;
Epoca romană timpurie;
Epoca romano-bizantină;
Hallstatt;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Slava Rusă
Comuna   Slava Cercheză
Punct
Cetatea Fetei
Sector   
Toponim   (L)Ibida
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Achim Irina Adriana
Aparaschivei Dan
Chiriac Costel
Constandache Iuliana
Covaci Valentina
Doboş Adrian
Ene Daniel Lucian
Gătej Mihaela
Iacob Mihaela
Midvichi Natalia
Mihăilescu-Bîrliba Lucreţiu
Miriţoiu Nicolae
Mocanu Marian
Muja Cristina
Munteanu Lucian
Neagu Alina
Nuţu George
Paraschiv Eugen Dorel
Popescu Gabriel
Soficaru Andrei
Stanc Simina
Suharovschi Alexandru
Sultana Nicuşor
Cod RAN    161277.01
Raport Sector P (Slava Rusă 1)
În Sectorul P (numit în continuare Slava Rusă 1) am extins către SV S IV/2004 cu 2 x 4 m. Această suprafaţă (denumită S VI/2005) a fost la rândul ei extinsă spre NV cu 6 x 2 m.
La fel ca şi în 2003 şi 2004, materialul din săpătură se afla în poziţie secundară. Pe lângă piesele paleolitice, am descoperit numeroase fragmente ceramice preistorice şi de epocă romană, amestecate cu oase de animale şi bucăţi de chirpic. O semnalare specială merită o piesă din şist verde, pătrată, cu dimensiunile de 3,5 x 3,5 cm. În centru are un orificiu cu diametrul de 0,6 cm şi alte trei mici orificii la colţuri (ultimul colţ era spart, dar se păstrează şi aici o parte din conturul orificiului). Această piesă ar putea fi o aplică sau un pandantiv. Nu ştim din ce epocă provine.
Paleolitic. Materialul litic din campaniile 2003-2005 reprezintă un lot de cca. 300 de piese. Pe baza caracteristicilor tehno-tipologice, credem că acesta provine din două niveluri. Precizăm că împărţirea în două niveluri este deocamdată o ipoteză de lucru.
Diferite procese post-depoziţionale au afectat complet nivelul superior în acest sector al dealului. Faptul că am descoperit, în gropi preistorice, material paleolitic amestecat cu ceramică şi oase de animale sugerează că acestea au străpuns respectivul nivel. Era de aşteptat ca în afara gropilor să găsim material in situ, dar am descoperit tot material amestecat. Săpăturile de până acum indică faptul că nivelul a fost afectat atât de locuirile ulterioare şi de mormintele romane cât şi de lucrările agricole, care provoacă o eroziune vizibilă de la un an la altul. Pe platoul ce se întinde spre V nu am putut efectua săpături deoarece era cultivat. Presupusul nivel inferior nu a fost probabil atins. La S/2003 am descoperit, într-un nivel siltic argilos, la 2,30 m, un racloar dublu şi o aşchie (v. infra).
Nivelul superior. Materialul litic recoltat de la suprafaţă şi din pământul deranjat, până la adâncimea de 1 m, constă din 35 de unelte: 6 gratoare, 2 rabots, 7 racloare, 2 burine, 12 encoches şi denticulate, 6 lame retuşate; materialul brut constă din 95 suporturi laminare, 116 aşchii, 32 nuclee. Deşi nu avem de aici material care să fie in situ, lotul provenind din cele trei campanii este omogen şi acum îl putem atribui, pe baza caracteristicilor tehnologice şi tipologice Aurignacianului, deocamdată fără alte nuanţări. Descoperirea de la Slava Rusă 1 este prima descoperire de acest gen din nordul Dobrogei. Materia primă o constituie silexul local, de culoare gălbuie sau gri. Până acum au fost realizate 6 secţiuni subţiri care sunt în studiu.
Nivelul inferior. Credem că aici se află şi un nivel inferior, căruia i-am atribuit 14 piese, dintr-un silex diferit, fin granulat, cu o puternică patină alburiu-gălbuie. Materialul litic constă din 11 aşchii simple, un discoid şi două racloare, din care unul dublu. Deşi numărul lor este redus, este probabil ca piesele să aparţină musterianului.
Întregul lot de piese se află în curs de studiere la IAB de către Roxana Dobrescu şi A. Doboş.
Pe Dealul Viilor, la SE de complexul monastic, am descoperit 12 piese asemănătoare celor din punctul Slava Rusă 1. Am efectuat 3 sondaje (S VII şi S IX pe platoul dealului, SVIII pe panta unde au fost făcute terasări), care au totalizat 9 m2. Acestea au fost adâncite doar până la 1,3 m, din cauza lipsei lucrătorilor. Nu au fost descoperite artefacte în săpătură. [Adrian Doboş]
Sector Curtina G
Cercetarea s-a desfăşurat doar în porţiunea extra muros a S II (cea dintre secţiunea de control din 2001 – 2002 şi secţiunea trasată în 2003 pentru cercetarea turnului 8). Amintim faptul că S II, orientată N – S, este aproape perpendiculară pe incintă. Suprafaţa cercetată măsoară 300 m2 (15 m lăţime, 20 m lungime). S-a deschis o suprafaţă de asemenea dimensiuni pentru a se observa mai cu acurateţe fazele de construcţie şi de reparaţie ale zidului de incintă şi nivelurile de locuire.
Stratul de dărâmătură provenită de la incintă este foarte gros: 2 m adâncime maximă şi 7,5 m lungime pe profilul de V; 2 m adâncime maximă şi 16 m lungime pe profilul de E; lungimea stratului de dărâmătură aici se explică prin faptul că ne aflăm în apropierea turnului 8.
În stratul de dărâmătură şi în pământul de la N de acesta au fost descoperite materiale arheologice amestecate – din prima epocă a fierului (câteva fragmente ceramice), romane timpurii (care reprezintă peste 80 % din cantitate) şi romano-bizantine (ceramică şi o fibulă cu piciorul întors pe dedesubt).
Sub stratul de dărâmătură a fost descoperit un nivel de călcare ce conţine numeroase fragmente ceramice romano-bizantine şi oase de animale, păstrat doar în zona zidului de incintă, deoarece spre N pământul este răscolit de locuitorii care au extras piatră în perioada modernă; pentru aceasta, a fost amenajat un val la 12–15 m de incintă, folosit ca drum pentru a circula căruţele.
Sub primul nivel romano-bizantin, la adâncimea de 3,10 m (luată de la coama zidului de incintă, ce reprezintă punctul 0), a fost identificat un alt nivel, căruia-i corespunde şi o reconstrucţie a incintei. În acest sens, o clădire realizată din piatră şi mortar din care am surprins două ziduri paralele orientate N–S, cu o grosime de 0,65–0,70 m şi situate la 2,65 m unul de altul a fost „călcată” de incintă şi demantelată până aproape de nivelul amintit (până la adâncimea de 2,90–3 m).
În legătură cu nivelul de călcare amintit mai sus, am descoperit o mică plintă a zidului de incintă (cu o lăţime de 7–8 cm), plintă care, curios, nu a fost surprinsă în secţiunea de control, situată la 3 m spre V. În secţiunea de control a fost descoperită o singură plintă masivă, corespunzătoare primei faze de construcţie, la adâncimea de 3,60 m.
Nivelul corespunzător incintei a fost cercetat pe o suprafaţă de doar 22,5 m2 (2,5 x 9 m), însă a fost descoperită o cantitate imensă de ceramică, sticlărie, fibule (cu „capete de ceapă”), vârfuri de săgeţi, oase de animale şi monede datate în a doua jumătate a sec. IV şi în sec V.
În mijlocul secţiunii, în apropierea profilului de v, la 9–10 m N de incintă, a fost descoperit un mormânt de copil deranjat de intervenţii moderne. Din mormânt s-au recuperat câteva fragmente de calotă craniană, un radius şi un cubitus. Acesta fusese amenajat cu o piatră şi tegule fragmentare. [Dorel Paraschiv, Costel Chiriac, Marian Mocanu]
Sector Curtina D
Cercetarea sectorului de curtină cuprins între turnurile 5 şi 6 a început în vara anului 2005. Zona este mult mai joasă decât restul incintei – astfel încât până în vara anului 2003 s-a putut face arătură chiar şi pe incintă (!), motiv pentru care am decis să investigăm această zonă. A fost trasată o secţiune de 30 x 2 m orientată E – V, care a căutat să surprindă atât zona intra muros cât şi cea extra muros. Secţiunea a coborât până la 1,45 m adâncime şi a surprins un puternic nivel de demantelare modern, urmat de o depunere aluvionară; s-a putut constata că în această zonă accesul fiind facil, extragerea pietrei de construcţii din zid s-a făcut „sistematic”, astfel că incinta se păstrează la o cotă mult mai joasă faţă de alte zone. A fost surprins nivelul de refacere de după raidul kutrigurilor, pe care l-am găsit şi în zona Poarta de V; de asemenea, o construcţie din care au ieşit la iveală perete de V şi cel orientat S – V, confirmă observaţia făcută la Curtina G privind rezervarea unui spaţiu strategic între incintă şi zona construită intra muros. Au fost recuperate două fragmente arhitectonice din calcar, monede, ceramică şi material osteologic animal. [Mihaela Iacob, Irina Achim]
Sector Extra Muros Nord
Cercetarea acestui sector a fost determinată de rezultatele periegezelor efectuate la N de cetate şi de o seamă de descoperiri fortuite – între care o monedă de aur – tremissis – de la Mauricius Tiberius găsită în această zonă. Cercetarea a fost amplasată la marginea drumului de ţară care merge din şoseaua Slava Rusă – Slava Cercheză către mănăstirea Uspenia, printre câmpurile arabile, drum în care a ieşit colţul unei clădiri. Aceasta a avut în vedere de dezvelirea clădirii respective şi stabilirea caracterului locuirii. Au fost trasate trei suprafeţe – atât cât a permis spaţiul dintre drum şi proprietăţile situate la NE; au fost identificate două segmente de ziduri de la două construcţii diferite, datând din sec. IV p.Chr, construcţii în care probabil se desfăşurau activităţi gospodăreşti legate de fabricarea sticlei. Un sondaj paralel cu drumul, care a coborât până la 2 m adâncime nu a atins încă nivelul steril, materialele arheologice fiind prezente până la această adâncime. Au fost recoltate din suprafaţa cercetată – de peste 50 m2 – materiale ceramice, sticlă şi rebuturi din material vitric, monede. [Lucreţiu Mihăilescu-Bîrliba, George Nuţu, Alina Neagu, Lucian Munteanu]

Sector La Donca
Pe dealul La Donca, unde a fost identificată în anul 2001 o aşezare getică de perioadă elenistică a fost îndreptat un profil într-o zonă afectată de o carieră de lut. Din stratul de cultură, ce are o grosime maximă de 1 m, au fost recuperate mai multe vase ceranice fragmentare datate în sec. IV–II a.Chr. [Alexandru Suharovschi, Lucian Munteanu]

Periegheze
Între localităţile Slava Rusă şi Slava Cercheză, în spatele pensiunii Monte Greco – în punctul Cimitirul cerchez, la cca. 300–600 m de şosea au fost descoperite numeroase fragmente ceramice elenistice (în special de la amfore de Thassos datate în sec. IV–III a.Chr) şi romane timpurii.
În punctul Fântâna lui Bujor, unde a fost cercetată în anii 80 o aşezare romană de către A. şi C. Opaiţ, a fost descoperit un picior de amforă de Thassos (sec. IV–III a.Chr).
Din punctul Fântâna Seacă (punct situat la cca. 2 km N de cetate), unde fuseseră identificate în anul 2002 două cuptoare şi numeroase cărămizi romane, au fost recuperate fragmente ceramice romano-bizantine şi mai multe cărămizi, dintre care una cu marcă de fabricant.
La cca. 4 km N de cetate, lângă pădure, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice romane târzii şi o monedă datată în sec. IV p.Chr. [Mihaela Iacob, Dorel Paraschiv]
Rezumat
English Abstract Between the 5th of August and the 26th of August 2005, 18 inhumation graves were discovered (M 87 – M 104). Eight of these were in the area of the rescue excavations (M 88, M 91, M 92, M 100, M 101, M 102, M 103, M 104), and the rest from systematic excavations. We prolonged the section 3/2004 with 15 m toward the N-NW. About 25 m N from section 2/2003 we excavated square A for the recovering of M 100, 102, 103 and 104. Inventory: a coin from the 5th century (M 90), an iron buckle and a bone object (M 92) and another iron buckle (M 96).
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu