Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tauţ | Judeţ: Arad | Punct: La Cetate (Cetatea Turcească) | Anul: 2005

Anul   2005
Epoca
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare rurală;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Arad
Localitate   Tauţ
Comuna   Tauţ
Punct
La Cetate (Cetatea Turcească)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Köpeczny Zsuzsanna Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Mărginean Florin Complexul Muzeal Arad
Pascu Hurezan George Complexul Muzeal Arad
Rusu Adrian Andrei Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Sava Victor Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN    12466.03
Raport Obiective: cercetarea laturii sudice a bisericii gotice; donservarea primară a sitului şi amenajarea pentru introducerea în circuitul turistic.
Pe latura sudică, între decroşul bisericii gotice şi intrarea obturată din faza romanică, s-a trasat o secţiune (S XXIII, 6 × 2 m), prin care a fost identificată o intrare dublă, care făcea trecerea dinspre navă spre un spaţiu adosat, construit în ultima fază a bisericii gotice (probabil o capelă). Astfel, pe fundaţia de cărămidă a fazei romanice au fost plasate lespezi de piatră pentru pragul intrării, despărţite de un stâlp central, octogonal în secţiune, din care doar baza a mai rămas în poziţie iniţială, alţi doi tamburi fiind prăbuşiţi pe podeaua navei. În nava bisericii gotice, au mai fost descoperite două lespezi de cavouri, identice cu cele descoperite în anii anteriori. În spaţiul de la S de biserică, sub nivelul podelei distruse, au fost identificate alte trei morminte, unul de copil şi două de adult, numărul acestora ajungând acum la 56. Inventarul (material textil, copcă de bronz, cuie de fier) precum şi situaţia stratigrafică au permis atribuirea acestora fazei bisericii gotice. Un argument în acest sens sunt şi câteva fragmente de frescă (în culorile galben, gri şi roşu) prezente în umplutura mormintelor. Au fost recuperate şi pietre profilate (ogive, ancadramente, menouri etc.), cărămizi cu un capăt în unghi, unele fiind legate cu mortar, provenite de la îmbinarea ogivelor bisericii gotice.
Din faza de locuire ulterioară bisericii gotice (secolele XVI-XVII), au fost descoperite piese de fier (clopoţei, cuţite etc.), ceramică (veselă, cahle cărămizi pavimentale etc.), monede etc.
Pe baza descoperirilor din anii anteriori şi a celor din această campanie s-a putut constata că, începând din faza romanică şi continuând în gotic, s-a construit, în etape succesive, un edificiu de cult care, în faza finală, a ajuns la dimensiuni apreciabile. Cele mai multe adăugiri au fost realizate în faza gotică, când a fost construit şi spaţiul de pe latura sudică. Din această fază provin majoritatea componentelor arhitectonice.
Nivelul de locuire de secol XVI-XVII constituie o altă etapă din istoria locului, pentru care cultura materială este, deocamdată, cea mai relevantă.
Obiectivele cercetărilor viitoare se referă lacontinuarea investigării spaţiului identificat la S de biserică, precum şi a sectorului de SE, în zona prelungirii de V a bisericii şi a turnului adosat adosat pe această latură.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu