.
Zalău | Judeţ: Sălaj | Punct: Dealul Lupului-Aeroport | Anul: 2005
Anul:
2005
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene;Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Neolitic târziu;
Epoca medievală timpurie;
La Tène
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă plană
Localizare pe hartă:
Județ:
Sălaj
Localitate:
Zalău
Comuna:
mun. Zalău
Punct:
Dealul Lupului-Aeroport
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Băcueţ-Crişan Dan responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Băcueţ-Crişan Sanda Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pop Horea Dionisiu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN:
Raport:

Situl se află amplasat pe platoul larg al Dealului Lupului în zona cunoscută şi ca Aeroport. Zona este deosebit de bogată în vestigii arheologice, datorită şi faptului ca este mărginită la V de valea Mâţii, iar în zona nordică curge valea Zalăului.
Primele informaţii despre acest sit datează din anul 1983 când a fost identificată o aşezare neolitică. În anii 2003-2004 au fost efectuate cercetări arheologic...e preventive datorate unor proiecte utilitare şi edilitare de mare anvergură. Cu această ocazie au fost identificate urmele unei fortificaţii neolitice, două castre de marş romane, aşezări hallsttatiene, medievale timpurii, necropola aparţinând epocii romane şi o necropolă medievală timpurie.
În anul 2005 au fost realizate cercetări arheologice preventive pentru identificarea şi salvarea eventualelor vestigii aflate în pericol de distrugere datorită săpării mecanice a şanţului de implementare a conductei menajere. Cercetarea s-a realizat cu scopul eliberării terenului de sarcină arheologică în vederea realizării investiţiei propuse – „Modernizare şi extindere Staţie de epurare şi canal menajer“.
Suprafaţa care urma să fie afectată de introducerea conductei menajere a fost cercetată prin intermediul a două secţiuni care au urmat strict traseul prestabilit pentru amplasarea conductei. Secţiunea S1/2005 a avut dimensiunile de 86 x 4 m, secţiunea S2/2005 a avut 63 x 5 m, în final fiind cercetaţi 659 m².
Eroziunea accentuată a solului, existenţa în anii 40 a unui aeroport utilitar, timp în care terenul a fost nivelat, precum şi lucrările agricole repetate au făcut ca în prezent vestigiile arheologice să fie aproape de suprafaţa actuală de călcare. În special mormintele medievale timpurii, care au fost identificate la cel mult 0,15 m adâncime, nefiind sigur că locul de descoperire coincide cu cel în care au fost depuse iniţial.
Prin cercetările desfăşurate aici în anul 2005 a putut fi constatată următoarea situaţie stratigrafică: sub covorul de iarbă există un strat de culoare cenuşie (strat bulversat de plug) cu o grosime (variabilă) între 0,15 m (în general) şi 0,35 m (extrem de rar). Sub acest strat se află sterilul arheologic, lut de culoare gălbuie. În stratul cenuşiu au fost descoperite resturile mormintelor distruse. Există un singur mormânt (complexul C.11) care s-a păstrat intact datorită faptului că bunurile funerare şi oasele calcinate au fost depuse într-o groapă săpată mai adânc în sterilul arheologic.
Cu siguranţă că urnele funerare au fost depuse în gropi, dar transformările suferite de teren au dus la deranjarea/împrăştierea acestora şi implicit la imposibilitatea conturării arheologice a gropilor mormintelor. Multe dintre morminte au putut fi identificate datorită existenţei unor grupări de fragmente ceramice şi oase calcinate. În suprafeţele cercetate au fost descoperite 13 morminte de incineraţie. Numerotarea complexelor s-a făcut începând cu numărul 1, dar, după desfacere, am constatat că cele două complexe notate C1 şi C2 reprezentau de fapt urmele unei stâne moderne. Datorită acestui fapt numerotarea mormintelor de incineraţie începe cu C3.
Complexe neolitice târzii:
Cpl. C3 identificat în S1 c. 56-57, la –0,40 m. Mormânt de incineraţie, cu resturile calcinate depuse în urnă. Nu a fost identificată o groapă a mormântului cu excepţia alveolării făcute de urnă. În jurul urnei au fost depuse pietre de râu care marcau probabil mormântul. Vasul (urna funerară) a fost distrus parţial de lucrările agricole.
Cpl. C4 identificat în S1 c. 81-82 la –0,34 m, fundul fiind atins la –0,42 m. Mormânt de incineraţie (distrus parţial de arături) conturat sub forma unei mici pete circulare cenuşii în lutul steril galben. Urna funerară a constat într-un vas de mici dimensiuni (pahar). S-a mai păstrat numai fundul gropii, aici aflându-se depuse resturile cinerare (oase arse şi cărbune).
Cpl. C5 identificat în S1 c. 83-84 la –0,32 m, fundul la –0,40 m. Mormânt de incineraţie. Acesta s-a conturat sub forma unei pete circulare cenuşii. Afectat de lucrările agricole, din groapă au mai putut fi recoltate un fragment ceramic şi resturile cinerare (oase arse şi cărbune).
Cpl. C6 identificat în S1, c. 84-85 la –0,32 m, fundul la –0,38 m. Mormânt de incineraţie constând în fragmente provenite de la un vas şi oase calcinate.
Cpl. C7 identificat în S2 c. 10-12 la –0,34 m. Distrus aproape în totalitate. Au fost recoltate câteva oase calcinate.
Cpl. C8 identificat în S2 c. 4-6 la –0,10 m. S-a conturat sub forma unei aglomerări de fragmente ceramice şi foarte puţine oase arse. Dat fiind faptul ca în toată zona cercetată nu au existat urme de locuire permanentă credem ca fragmentele provin de la un mormânt de incineraţie distrus de lucrările agricole.
Cpl. C9 identificat în S2 c. 27-29 la -0,28 m. Mormânt de incineraţie distrus de un mic şanţ de drenaj. Din acest mormânt s-au mai păstrat câteva fragmente ceramice provenite de la urnă şi numeroase oase calcinate.
Cpl. C12 identificat în S2 c. 17-19 la –0,22 m. Au fost recuperate câteva fragmente ceramice de la un vas împrăştiat de plug. Din apropiere a fragmentelor ceramice au fost recoltate şi câteva oase calcinate. Cu siguranţă acestea provin de la un mormânt de incineraţie distrus de lucrările agricole.
Complexe aparţinând perioadei Latène (sec. III-II):
Cpl. C11. identificat în S2 c. 36-38 la -0,30 m. Mormânt de incineraţie neafectat de lucrările agricole. S-a conturat sub forma unei pete cenuşii de formă ovală, marcată de numeroase oase calcinate. De altfel oasele calcinate au apărut în întreaga umplutură a gropii, de la conturare până la fundul acesteia. Presupunem deci că alături de defunct au fost arse si depuse şi resturi provenite de la animale. Pe latura vestică a gropii, pe o treaptă săpată în steril a fost identificată o spadă din fier, iar pe fundul gropii au fost depuse trei vase ceramice (o oală de mari dimensiuni, o oală mai mică şi un castron). În groapa mormântului la adâncimi diferite au apărut trei piese mici din bronz (mărgele?), o aşchie de silex, patru verigi din fier (păstrate fragmentar) precum şi alte câteva fragmente mici din fier neidentificabile.
Cpl. C13. identificat în c. 41-42 la –0,30 m. Mormânt de incineraţie distrus de plug. Complexul s-a conturat sub forma unei aglomerări de oase arse şi câteva fragmente ceramice de la urnă.
Complexe medievale timpurii:
Cpl. C10 identificat în S2 c. 23-24 la –0,16 m. Mormânt de incineraţie distrus de arături. Au mai fost recuperate fragmente din partea inferioară a unui vas ceramic în care au fost depuse oasele calcinate. În jur au apărut de asemenea oase împrăştiate de plug.
Cpl. C14 identificat în S2 c. 16-17 la –0,15 m. Mormânt de incineraţie răvăşit de plug. La nivelul sterilului au fost descoperite fragmente dintr-un vas lucrat la roata înceată. Vasul este decorat cu benzi paralele de linii în val. În jur se aflau câteva oase calcinate. Nu s-a putut contura urma gropii mormântului.
Cpl. C15. identificat în S2 c. 60-61, la –0,20 m. Mormânt distrus de lucrările agricole. Au fost recuperate fragmente din pereţii şi din fundul unui vas ceramic lucrat la roata înceată, precum şi câteva oase calcinate. Vasul este decorat cu benzi de linii în val asociate cu benzi de linii drepte.
Pentru perioada neolitică descoperirile sunt deosebit de importante, identificarea unei necropole de incineraţie separată de aşezare este o premieră în cercetarea acestei perioade în România. Aceste descoperiri se adaugă unei descoperiri mai vechi (un mormânt de incineraţie) situat la aproximativ 1 km de această necropolă. Se confirmă astfel practicarea la o scară mai largă a ritului incineraţiei în neoliticul târziu, probabil ca aspect local în NV României. Din cercetările mai vechi sunt cunoscute morminte de incineraţie în aşezarea de la Suplacu de Barcău-Corău şi Tăşad, descoperiri integrate grupului Suplacu de Barcău. Cercetările din anul 2003 din situl de la Porţ-Corău (partea sălăjană a celui de la Suplac) au dovedit existenţa unei necropole de incineraţie la periferia locuirii neolitice, dar şi morminte printre locuinţe. Unele morminte din aşezare au fost atribuite complexului Cluj Cheile Turzii, iar altele grupului Suplac.
În zona Dealului Lupului în anii precedenţi a fost identificată pe un platou inferior o fortificaţie neolitică cu două şanţuri de apărare. Presupunem aşadar că necropola de incineraţie identificată acum ţine de locuirea din fortificaţie. Materialul ceramic recoltat din necropolă cunoaşte analogii în situl de la Suplac. Au fost observate similitudini între ritul de înmormântare (incineraţie, gropi de mici dimensiuni) deosebiri existând numai în privinţa bogăţiei inventarului, la Suplac numărul de vase fiind mult mai mare şi mai divers. Până în prezent nu există date de cronologie absolută pentru nici un orizont neolitic din NV României.
Este pentru prima dată când este identificată o necropolă de incineraţie neolitică care să fie amplasată separat de aşezare, dovedind existenţa unor preocupări legate de separarea locului de înmormântare de cel de locuire dar şi practicarea ritului de incineraţie pe scară largă în neoliticul târziu din nord-vestul României.
Perioada Latène este reprezentată de două complexe (morminte de incineraţie). După ritul şi ritualul de înmormântare mormintele se atribuie sec. III-II a.Chr., posibil unui aspect local. Cele două morminte aparţinând perioadei Latène (sec. III-II a.Chr.) se adaugă locuirilor semnalate aici în anii anteriori. Cele două morminte de incineraţie vin să completeze puţinele descoperiri de acest gen de pe teritoriul judeţului Sălaj.
Necropola medievală timpurie descoperită în acest punct este prima de acest fel de pe teritoriul judeţului Sălaj. Probabil că aceasta este corespondenta aşezării medievale timpurii identificată în apropiere prin cercetările derulate în anii anteriori. Deşi deocamdată nu au fost descoperite morminte de inhumaţie, ci numai de incineraţie, posibilitatea existenţei acestora nu poate categoric exclusă.
După datele pe care le deţinem până în prezent este posibil ca această necropolă să se înscrie în categoria necropolelor birituale de tip Mediaş, necropole care caracterizează spaţiul transilvănean al sec. VII-IX. În acest stadiu al cercetărilor, pe baza ritului şi ritualului funerar şi a puţinului material arheologic descoperit (numai ceramică), necropola medievală timpurie din acest punct poate fi datată în linii mari pe parcursul sec. VIII-IX.

English Abstract:

This paper considers the rescue excavations conducted on the archaeological site at Zalău Dealul Lupului-Aeroport (Zalău city, Sălaj county), in September 2005. The results of the excavations are very important because here we found 13 cremation tombs. They belong to different historical periods: from the Late Neolithic we have eight cremation tombs, from Latène (3th-2nd centuries BC) we have two cremation tombs, from the Early Middle Ages (8th-9th centuries AD) we have three cremation tombs.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO