Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector A
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Cristescu Florin
Drăghici Filica
Ene Daniel Lucian
Gămureac Emilian
Grigore Ioana
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Lungu Liviu
Marin Rodica
Olariu Cristian
Panaite Adriana
Papuc Gheorghe
Scurtu Florin
Talmaţchi Gabriel
Tănase Claudiu
Cod RAN    60892.08
Raport În perioada iulie-august 2006 pe şantierul arheologic Tropaeum Traiani au continuat cercetările în Sectorul A, în cartierul roman târziu, situat la N de via decumanus, în imediata vecinătate a porţii de E şi a zidului de incintă. Cercetarea din această zona reprezintă o continuare a celei efectuate anterior de prof. Alexandru Barnea, în perioada 1968-1974 şi de Liana Oţa, cercetător la Institutul de Arheologie, în perioada 1995-1997. Scopul acesteia, reluată din 2005 este acela de a pune în evidenţă, pe de o parte, cartierul şi trama stradală din această parte a cetăţii dar şi, pe măsura avansării săpăturii, a anexelor basilicii A (sau Simple, aşa cum mai apare menţionată în literatura de specialitate).
În campania din anul acesta au fost trasate nouă secţiuni pe latura de N a basilicii şi orientate N-S, aflate la V de edificiul A5 cercetat în anul precedent şi de borna nr. 25. Secţiunile au dimensiunile de 5 x 2, 5 x 3 sau 5 x 5 m.
În SXIII, imediat sub stratul vegetal (-0,20 m) a fost descoperit un depozit de cereale circular, dezvelit doar pe jumătate, restul intrând în profil. Acesta este adosat unui zid orientat E-V, adosat la rândul lui zidului N-S (l = 0,46 m) al edificiului A5. Tot aici mai apare un alt zid orientat N-S care suprapune zidul E-V şi merge spre N. Zidul orientat E-V se continuă spre V; are o lăţime de 0,63 m, se păstrează pe o înălţime de 0,32 m şi este construit din blochete de piatră, parţial fasonate, de dimensiuni medii. Depozitul de cereale are pavaj de cărămizi şi ţigle şi o margine din pietre, grosimea acesteia variind între 0,39-0,46 m; dmax la interior, atât cât se poate observa, este de 2,20 m iar lungimea de la profilul E la marginea lui este 1,04 m.
În SXIV se continuă zidul orientat E-V, din SXIII şi mai apare încă un zid, ţesut cu acesta, orientat spre N şi care intră imediat în profil. Zidurile se păstrează pe o înălţime care variază între 0,70 m la cel E-V, care are o grosime de 0,65 m şi 0,50 m la cel N-S.
În SXV a fost identificat un zid orientat tot E-V din piatră cu pământ, foarte distrus dar care reprezintă continuarea zidului deja menţionat în SXIII şi XIV. Zidul are grosimea de 0,65 m.
În SXVI apar două ziduri. Unul orientat E-V, la -0,66 m adâncime şi un zid orientat N-S. Acesta din urmă este înclinat spre E şi intră parţial în profilul secţiunii. Ceea ce s-a putut observa în timpul cercetării este că zidul orientat E-V nu reprezintă continuarea celui anterior identificat în secţiunile precedente ci aparţine unui edificiu mai vechi. La S de această secţiune, lăsând un martor de 1 m am trasat SXVIII. Aici a fost identificat un zid orientat E-V.
În SXVII au fost identificate două ziduri, unul orientat N-S şi celălalt E-V, ţesute între ele şi care aparţin unei construcţii diferite de cele din secţiunile deja trasate. Pentru a observa raportul dintre acest edificiu şi zidul de N al basilicii A am prelungit secţiunea spre S. Aici a fost identificat un zid adosat colţului de NE al basilicii A şi orientat E-V.
SXIX, cu dimensiunile de 5 x 5 m a fost trasată la V de SXVII pentru a pune în evidenţă întreg edificiul identificat aici. Acesta parţial identificat şi cercetat pare a fi o construcţie rectangulară cu dimensiunile de 8 x 5 m.
SXX a fost trasata la S de SXV. Aici a fost identificat un zid orientat N-S, care reprezintă închiderea zidului orientat E-V din SXVIII. Aceste două ziduri fac parte dintr-o anexă a basilicii A, al cărei plan integral nu a putut fi încă stabilit. Zidul este din piatră legată cu mortar şi la colţ prezintă o dală din calcar refolosită.
La V de SXIX a fost trasată SXXI. Aici nu au fost identificate structuri constructive. A fost demontată dărâmătura şi a fost identificat un nivel de pământ galben.
Secţiunile SXIX şi SXXI au fost şi ele prelungite către S pentru a observa raportul dintre edificiul de aici şi zidul de N al basilicii A. Stratigrafia acestor două sondaje a pus în evidenţă un strat consistent de arsură, chirpic ars, ţigle şi cărămizi.
În edificiul A5 cercetat în 2005 au fost demontaţi parţial doi martori. La demontarea primului, situat pe toată lungimea edificiului au fost descoperite mai multe vase de provizii şi o piuă. Desfiinţare celui de-al doilea martor, paralel cu strada AV1, ne-a permis să punem în evidenţă una din intrările în edificiul A5. Se pare că vor fi fost două dar această problemă rămâne a fi cercetată mai în amănunt în campania viitoare.
Un alt punct de cercetare a fost în imediata vecinătate a zidului de incintă unde am început un sondaj în edificiul A2. Aici au fost identificate zidurile unei construcţii anterioare care a avut acelaşi plan şi orientare cu edificiul A2.
Cercetările de anul acesta au dus la identificarea parţială a unei anexe a basilicii A precum şi a unui număr de trei edificii; planul, dimensiunile şi destinaţia acestora vor putea fi însă determinate în campaniile viitoare.
Materialul arheologic rezultat în urma cercetărilor a fost depozitat în Muzeul de la Adamclisi, cu excepţia monedelor care au fost predate, pentru identificare şi restaurare Cabinetului Numismatic al IAB. [Adriana Panaite]
Rezumat
English Abstract The 2006 campaign continued the systematic excavations in sector A in the fortress of Tropaeum Traiani where we discovered a cereal deposit with pavement and wall traces that led to the identification of an annex of the basilica and of three new buildings whose destination and sizes are to be established. In section B we continued to examine the building, named B1, situated close to the cardo – decumanus maximus intersection, as we uncovered a new wall complex indicating that the building included several rooms. We also identified a pavement with limestone slabs and a column base. Upon the coarsewares and animal bones found, we presuppose an economic role for the building, functional during the 6th century AD. During the 2006 campaign we carried out several surveys in order to check out the geomagnetic and geophysical surveys by opening several sections with the aim of excavating in the area of the marble Basilica.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu