Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector C I
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Cristescu Florin
Drăghici Filica
Ene Daniel Lucian
Gămureac Emilian
Grigore Ioana
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Lungu Liviu
Marin Rodica
Olariu Cristian
Panaite Adriana
Papuc Gheorghe
Scurtu Florin
Talmaţchi Gabriel
Tănase Claudiu
Cod RAN    60892.08
Raport În cadrul campaniei arheologice din anul 2006 din sectorul C I al cetăţii Tropaeum Traiani au fost continuate cercetările de specialitate, în perioada 28 august - 09 septembrie. Pe această cale s-au obţinut noi informaţii privind imaginea de ansamblu a complexelor de locuire târzie din această parte a cetăţii. Au fost trasate două secţiuni (CS 13 şi CS 14) cu dimensiunile de 15 x 3 m, la 1 m de secţiunile cercetate anterior.
În cele două secţiuni realizate, în afara unui material litic şi ceramic provenit din dărâmăturile ce caracterizează ultimul (penultimul) strat arheologic al cetăţii, au apărut resturile unui edificiu important, de epocă târzie, delimitat de două ziduri legate cu pământ şi cu o grosime de 1,30-1,40 m. Acestea, compuse, în general, din blocuri mari de piatră, apar în ambele secţiuni. Dacă latura de E este mult mai bine păstrată, având şi fragmente de ţigle în componenţă, cea de V este puternic demantelată. În zona c.9-10 au fost găsite două trepte ale unei intrări de pe latura vestică a edificiului. De asemenea, în interiorul edificiului au apărut două fusuri de coloane, ambele sparte (unul dintre ele aproape întreg - cu L = 1,77 - m la care se adăugă o parte spartă de 0,45 m). De asemenea, au mai apărut o bază de coloană (cu d = 0,45 m, ce pare a sta pe locul iniţial) şi un capitel cu latura de 0,65 m. Alte două fragmente mai mici de fusuri au mai fost identificate tot aici. S-ar putea să avem aici, eventual, un atrium. Pentru moment nu putem oferi alte informaţii, rămânându-ne să aşteptăm desfăşurarea săpăturilor arheologice din campania viitoare pentru limpezirea datelor. În interiorul şi exteriorul acestui edificiu s-a degajat un strat amplu de dărâmătură format din bucăţi de piatră, fragmente de ţiglă, cărămizi, resturi de olane şi numeroase bucăţi de chirpic. Facem observaţia, valabilă şi pentru celelalte secţiuni lucrate în CI, că dărâmătura prezentă (ca şi fusurile apărute în acest an) este „căzută” pe direcţia N-E, ceea ce ne-ar putea oferi posibilitatea enunţării unui probabil eveniment teluric. Din păcate, datorită condiţiilor meteo nefavorabile, nu am reuşit să ajungem pe podeaua edificiului, admax atinsă în C13 fiind de –1 m, iar în C14 de –0,45 m. Tot în cadrul aceleiaşi secţiuni, spre capătul său de E, am mai identificat o încăpere, de la care am surprins două ziduri, a căror îmbinare a fost distrusă încă din antichitate. Credem că această probabilă cameră a putut fi realizată într-o fază ulterioară construirii edificiului în ansamblu întrucât poate fi observată folosirea la constituirea sa a unor baze de coloane (două), încastrate în cele două ziduri, fiind reutilizate. Zidurile sunt realizate din bucăţi de piatră medii şi mici legate cu pământ, orientate N-S şi E-V. Lăţimea lor este cuprinsă între 0,75-0,80 m, iar lungimea lor este cuprinsă între 2,15 şi 2,30 m. Latura de S a încăperii este adosată zidului de E al edificiului identificat.
În cea de a doua secţiune nu am putut decât să regăsim, pe de o parte, latura de V a edificiului ce pare să continue pe mai departe şi dincolo de ultima secţiune, prezentându-se cu aceeaşi demantelare amplă până aproape de baza acestuia şi pe de altă parte, latura sa de E, la fel de bine păstrată, aşa cum am putut observa şi în C13. În cele două secţiuni au fost descoperite fragmente ceramice din sec. V-VI p.Chr., fragmente de sticlă, bucăţi de chirpic ars etc.
Nu încheiem scurta noastră prezentare înainte de a menţiona faptul că acestui edificiu important i-a fost descoperită latura de N încă din campania anului 2005 în cadrul secţiunii C12.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu