Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Religios, ritual şi funerar;
Transport
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sectoarele A, B, C, D
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru
Căpiţă Carol
Constantin Robert
Cristescu Florin
Drăghici Filica
Ene Daniel Lucian
Gămureac Emilian
Grigore Ioana
Ionescu Mihai
Ionescu Mihai Severus
Lungu Liviu
Marin Rodica
Olariu Cristian
Panaite Adriana
Papuc Gheorghe
Scurtu Florin
Talmaţchi Gabriel
Tănase Claudiu
Cod RAN    60892.08
Raport În anul 2006 am continuat cercetarea geofizică în interiorul cetăţii de la Adamclisi, în toate cele patru sectoare (A, B, C şi D).
Datele geofizice (magnetometrice) obţinute în partea de N a cetăţii (sectoarele A şi B) sunt încă în curs de prelucrare, dar putem deja afirma că ele confirmă şi complectează rezultatele anului 2005.
Vom descrie mai jos rezultatele din jumătatea sudică a teritoriului cetăţii (sectoarele C şi D). Această zonă este ocupată în mare parte de construcţii antice dezvelite în întregime şi de neregularităţi ale terenului generate de săpături mai noi şi mai vechi, precum şi de mărăcinişuri greu de traversat, de aceea zona în care s-a desfăşurat cercetarea noastră are un contur destul de agitat, adaptat la condiţiile de teren.
Harta magnetometrică realizată pe baza datelor de observaţie în puncte amplasate într-o reţea de foarte mare detaliu are un caracter complex, în care apar unele tendinţe evidente, estompate însă de efecte parazite generate de relief şi/sau de caracterul dipolar al anomaliilor.
Filtrarea matematică a datelor de observaţie (cu ajutorul unui program propriu de calculator) permite vizualizarea mai clară a construcţiilor antice (clădiri şi străzi). Pe hartă se pot constata aliniamente ce se intersectează de obicei în unghi drept, reprezentând ziduri antice. Unele dintre aceste aliniamente generează forme rectangulare reprezentând clădiri, altele au o lungime mai mare, chiar dacă nu au continuitate integrală, indicând traseul unor străzi.
Interpretarea fizico-arheologică a întregii hărţi magnetometrice obţinute de noi în jumătatea sudică a cetăţii Tropaeum Traiani ne-a condus la realizarea unei imagini de ansamblu a acestei zone. Trama stradală rezultată din această hartă arată următoarele:
- în partea de N a zonei cercetate de noi în sectorul C, la cca. 40 m S de via principalis, se evidenţiază o stradă orientată aproximativ V-E, cu l = de cca. 5 m, aceasta putându-se urmări spre E pe cca. 50 m, după care iese din cadru; o numim CD1 – adică strada 1 din sectoarele C+D;
- o altă stradă cu lăţimea de cca. 5 m, CD2, orientată aproape V-E (uşor deviată spre NE), situată la cca. 75 m S de via principalis, traversează de la V spre E practic întreaga zonă, de la N de turnul T17 până la limita sudică a “cartierului Sâmpetru”, ea suprapunând probabil în acea zonă strada dv1;
- la S de CD2, cu orientare divergentă faţă de aceasta, se află o altă stradă (CD3)care se pare că uneşte turnurile T17 şi T21 (deci se îndepărtează de CD2 cu cât merge spre E); această stradă are o lăţime mai mică, probabil cca. 4 m;
- mai la S, la cca. 35 m S de CD3, pare să existe o altă stradă aproape paralelă cu aceasta din urmă, cu lăţime probabilă de cca. 4 m;
- între străzile CD2 şi CD3 apar foarte clar cel puţin 6 insulae, limitate la V şi E de străzi orientate practic perfect N-S şi distanţate la intervale egale (cca. 35 m) una de alta; cea mai estică stradă N-S care apare în harta noastră pare să continue spre S strada DV1 din “cartierul Sâmpetru”.
- în sectorul C apar şi cel puţin alte două străzi orientate aproximativ N-S, între CD1 şi CD2,dar în sectorul D zona cercetată de noi la S de bazilica cu transept şi de basilica forensis nu ne permite să punem în evidenţă astfel de străzi; aceeaşi situaţie (insuficienţa datelor de măsură) ne împiedică să localizăm şi alte străzi N-S din jumătatea sudică a teritoriului cetăţii Tropaeum Traiani.
O atenţie deosebită am acordat unei zone restrânse (20 x 12 m) situate în sectorul C în imediata apropiere a unor săpături arheologice actuale realizate de MINAC (imediat la V de movila masivă constituită din pământul excavat în ultimii ani). Scopul cercetării geofizice a acestei mici enclave a fost acela de a încerca să corelăm rezultatele obţinute în secţiunile MINAC (un zid cu l de cca. 0,70 m, orientat N-S, în partea centrală a secţiunii arheologice şi două ziduri paralele cu primul rămase în pereţii de V şi E, la fiecare din cele două capete ale secţiunii) cu zone anomale care apar în hărţile noastre magnetometrice. Se pare că în partea nordică a zonei cercetate de noi se află un pavaj lat de cca. 1 m orientat V-E, la S de acesta existând probabil o construcţie cu laturile de cca. 6 m, orientate aprox. NV-SE, respectiv NE-SV. Harta filtrată cu filtrul “trece-sus” indică în zona presupusei construcţii o aglomerare de material tegular, posibil de la acoperişul prăbuşit al acesteia.
Verificarea arheologică a unor anomalii geofizice
Activitatea de verificare arheologică a rezultatelor geofizice a început încă din anul 2002, când am solicitat conducerii ştiinţifice a şantierului realizarea a două secţiuni de sondaj în interiorul sectoarelor A - unde indicam prezenţa unei străzi orientate V-E cu lăţimea de cca. 5 m care străbate toată zona nordică a cetăţii şi respectiv B, unde indicam prezenţa unui edificiu cu L = 30 m pe direcţia V-E (de-a lungul străzii menţionate mai sus) şi l = 8 m.
Secţiunile de verificare executate în anii 2003-2006 (Severus Ionescu în sectorul A şi Emil Gămureac în sectorul B) au confirmat perfect interpretarea noastră pentru sectorul A (chiar şi necolinearitatea faţadelor celor două clădiri adiacente, numite A6 şi A7, a fost confirmată de săpăturile arheologice), iar în sectorul B singura neconcordanţă a constituit-o absenţa unui presupus zid median al clădirii, orientat V-E, sursa anomaliei magnetometrice respective dovedindu-se a fi un rambleu de pământ dintr-o săpătură mai veche.
În opinia noastră, edificiul cu chiupuri evidenţiat în anul 2004 în săpătura din sectorul A ar putea reprezenta o taberna, chiupurile servind la depozitarea vinului, iar gâturile identice de amfore găsite în chiup putând constitui rezultatul unui ritual de inaugurare a „localului”. Edificiul dezvelit în sectorul B, cu dimensiunile de 30 m (V-E) x 8 m (S-N), având faţada la strada principala, ar putea reprezenta un edificiu comercial, un fel de bazar pentru produse manufacturiere sau o „hală” de produse alimentare (sau ambele), având în vedere faptul că el are dimensiuni foarte mari şi nu este compartimentat prin ziduri de piatră (a putut avea eventual compartimentări din materiale mai perisabile).
În zona vestică a sectorului B, cercetată de noi în anul 2005, în apropierea basilicii de marmură, apar o serie de anomalii magnetometrice care ne permiteau să sperăm că în zona respectivă există, sub nivelul solului actual, fundaţiile unei bazilici cu dimensiunile de cca. 50 m (pe direcţia V-E) pe cca. 15 m (pe direcţia N-S), adiacentă spre N unei străzi largi de cca. 6 m şi de cel puţin 150 m lungime pe direcţia V-E.
In această zonă au fost realizate patru secţiuni de verificare (le-am numit SG1, SG2, SG3 şi SG4), dintre care două au fost fixate în teren pe considerente geofizice (SG4, orientată S-N, cu L = 30 m, transversală prin corpul presupusei bazilicişi SG2, în L tot de 30 m, la cca. 50 m E de SG4, orientată V-E şi urmând să secţioneze presupusa absidă), iar celelalte două (SG1, orientată N-S, în L de 30 mşi SG3 - orientată V-E în L de 30 m) pe considerente arheologice.
Supravegherea tehnică şi ştiinţifică a acestor lucrări arheologice de verificare a fost asigurată de dr. Cristian Olariu de la FIB, desemnat în acest scop de conducerea ştiinţifică a şantierului (prof. dr. Alexandru Barnea), cheltuielile aferente tuturor acestor lucrări fiind asigurate din fondurile proiectului nostru.
Rezultatele acestor verificări sunt detaliate în rapoarte arheologice redactate de dr. Cristian Olariu, din care prezentăm mai jos principalele informaţii obţinute cu această ocazie.
Secţiunea arheologică SG1, cea mai vestică, orientată N-S, traversează o serie de ziduri antice orientate V-E, care suprapun foarte bine anomalii magnetometrice prezentate în harta geofizică.
Secţiunea arheologică SG2 traversează de asemenea o succesiune de ziduri orientate N-S (vezi descrierea din raportul arheologic). La această secţiune facem observaţia că cele trei ziduri orientate N-S traversate de secţiune sunt foarte îngrijit lucrate şi au o grosime de cca. 0,70 m, ceea ce constituie un argument în plus pentru o destinaţie specială a edificiului. Tot în această secţiune a fost descoperit un pavaj format din dale de piatră de dimensiuni variabile şi de formă neregulată. In aceeaşi secţiune, în c.2 la –0,20 m, a fost identificat un zid păstrat fragmentar, orientat E-V şi care suprapune pavajul mai sus menţionat. Zidul este lung de 1,50 m, lat de 0,46 m şi înalt de 0,54 m. După părerea noastră el ar putea reprezenta o relicvă, deşi faptul că stă peste pavaj, deci este mai nou decât acesta, complică lucrurile.
Secţiunea arheologică SG3este cea mai estică şi a fost amplasată transversal pe cardo, după informaţiile arheologice existente până în prezent. Această secţiune a traversat şi ea 3 ziduri orientate N-S şi a condus la descoperirea unui dolium păstrat fragmentar şi a unei inscripţii în poziţie secundară.
Secţiunea arheologică SG4, în L de 30 m, urma să traverseze de la S la N partea principală a construcţiei presupuse la E de basilica de marmură. In zona ei nordică această secţiune urma să evidenţieze o construcţie de formă tabulară şi compoziţie predominant carbonatică, continuată spre S de o probabilă zonă de arsură, iar ultima parte a secţiunii (ultimii 20 m) urmând să traverseze construcţia propriu zisă şi strada adiacentă ei spre S. Se pare că secţiunea a fost amplasată cu 1-2 m mai spre E decât zona vizată de noi, astfel încât ea nu a traversat edificiul ci a urmărit doar zidul lui estic. Prezenţa zonei de arsură anticipată de noi a fost confirmată de săpătura arheologică, iar strada propriu zisă (care în mod cert există) nu a apărut foarte evident în săpătură, descoperindu-se însă în zona respectivă un dalaj cu lăţimea de 2 m format din blocuri de formă neregulată, care suprapune un nivel de mortar şi care, la rândul său, suprapune un nivel format din lut galben bine tasat.
Cercetarea realizată de noi la Adamclisi-Tropaeum Traiani dovedeşte, o dată în plus, utilitatea şi necesitatea unei cercetări geofizice, foarte bine proiectate şi realizate, în sprijinul cercetării arheologice, atât în zone adiacente celor în curs de săpare cât şi, mai ales, în extinderea acestora la mai mare distanţă sau în zone deloc cercetate arheologic.
Rezultatele obţinute la Adamclisi-Tropaeum Traiani ni se par spectaculoase, apropiate de cele obţinute cu mai mulţi ani în urmă la Porolissum6: imaginile geofizice rezultate din prelucrarea matematică a datelor de teren sunt comparabile cu o fotografie destul de clară a fundaţiilor fostelor construcţii, astăzi în întregime acoperite de sol, unele detalii ce reies din interpretarea complexă a datelor geofizice aducând şi informaţii suplimentare asupra vechilor construcţii. Suprapunerea între poziţia zidurilor evidenţiate prin săpături şi cea prognozată în harta noastră este foarte bună (cu observaţiile făcute mai sus), decalajele fiind în general mai mici de 1 m.
Considerăm necesară realizarea cu prioritate, în anul 2007, a unor noi secţiuni de sondaj în sectorul B în apropierea basilicii de marmură:
- secţiunea SG5 de 30 m L, orientată N-S, pentru stabilirea caracterului clădirii al cărei zid estic a fost prins în secţiunea SG4 din anul 2006 şi
- secţiunea SG6 de 15 m L, orientată de asemenea N-S, care ar permite dezvelirea străzii celei mai largi (probabil 6 m l şi mai mult de 150 m L) ce trece imediat la N de bazilică, pe direcţia V-E, pentru a o putea recunoaşte in viitoarele săpături sistematice din zonă.
Alte câteva secţiuni de sondaj vor fi necesare în sectoarele C şi D pe anomalii geofizice reprezentative.
În sectorul A ar fi probabil utilă săparea unei casete care să dezvelească în întregime edificiile A6 şi A7, pentru a încerca să se stabilească destinaţiile lor.
Cercetarea a fost finanţată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul Programului CERES.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu