Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bucium Şasa | Judeţ: Alba | Punct: Frasin şi Rodu | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Bucium Şasa
Comuna   Bucium
Punct
Frasin şi Rodu
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Damian Paul
Moga Vasile
Oţa Radu
Pescaru Adriana
Plantos Cristinel
Raţiu Alexandru-Mircea
Rişcuţa Nicolae-Cătălin
Ţuţuianu Costin Daniel
Cod RAN    3468.01 3468.02
Raport Programul de Cercetare Arheologică Bucium a debutat în anul 2004, având ca obiectiv cercetarea arheologică sistematică în perspectiva realizării unui proiect investiţional pentru deschiderea unei exploatări miniere aurifere care urmează să afecteze terenul cercetat.
Întrucât izvoarele istorice menţionau existenţa în această arie a unor importante vestigii databile în epoca romană, s-a procedat la o cercetare extinsă a acestei zone1. Raportul prezintă rezultatele cercetărilor arheologice din campania desfăşurată între 21.08-20.10.2006.
Comuna Bucium este formată din şase sate (Bucium Cerbu, Bucium Sat, Bucium Muntari, Bucium Izbita, Bucium Şasa, Bucium Poieni), înşiruite de-a lungul unor văi (Valea Albă, Valea Negrilesei, Valea Şesii, Valea Buciumului şi Valea Abrudelului). Aceste văi înguste, confluente, care constituie şi principalele căi de acces, sunt străjuite de masive muntoase cu versanţi abrupţi şi acoperiţi de păduri de foioase şi conifere. Regiunea este dominată de câteva vârfuri: Boteş, Vulcoi şi Corabia, în S, Negrileasa, în SE, Conţu, Beanga, Frasin şi Măgura, în partea centrală, Detunatele, în NE. Zonele deschise sunt, în general, cele înalte, de gol alpin, cu altitudini de peste 1000 m. O altă caracteristică este existenţa a numeroase forme de relief antropogen generate de practicarea ocupaţiilor tradiţionale: agricultura montană şi mineritului.
Perimetrul de cercetare din campania 2006 a cuprins masivele muntoase Rodu şi Frasin cu extindere în zonele limitrofe, respectiv depresiunea numită Vâlcea precum şi văile Abruzelului şi a Şesii. Obiectivul echipei de cercetare a fost realizarea unei cercetări preventive a acestui spaţiu prin metode specifice precum cercetări de teren şi săpături. Zona numită Vâlcea are aspectul unei depresiuni, fiind străbătută de un mic pârâu şi înconjurată de masivele muntoase Măgura, Rodu şi Frasin. În mod concret, a fost cercetată porţiunea fără pădure aflată în zona piemontană, între nivelul luncii şi pădurea compactă care acoperă jumătatea superioară a masivelor Rodu, Frasin şi Măgura. De asemenea, au fost cercetate terenuri care apar ca poieni, situate în zona mai înaltă de pe Rodu-Dealul Băilor şi de pe versanţii nordici ai Frasinului, din zona cunoscută sub toponimul de Tăul Certeje.
Perimetrul din jurul masivelor muntoase Frasin şi Rodu nu a mai făcut obiectul unor investigaţii din punct de vedere arheologic până acum, astfel încât existenţa unor vestigii databile în epoca romană se afla doar în stadiul de enunţ. Potrivit lui Ion Rusu Abrudeanu: “Pe teritoriul comunei Bucium întâlnim urme vădite de exploatări romane în muntele Frasinul, care desparte satele Bucium Şeasa şi Bucium Muntari [...] Exploatările dela Frasin sunt, după cele dela Cetatea Mare şi Cetatea Mică din masivul Roşiei Montane, cele mai impunătoare şi uriaşe lucrări subterane din timpul Romanilor. Corandele impozante care străbat întreg masivul stâncos al muntelui dinspre Bucium Muntari (Valea Abruzelului) spre Bucium Şeasa, o ilustrează în mod strălucit”2.
În opinia lui Volker Wollmann puţinele informaţii privitoare la această zonă de exploatare romană, s-ar datora doar stadiului incipient al cercetărilor3.
Singurele cercetări sistematice de până acum au avut loc în cadrul Proiectului minier Bucium, care a debutat în anul 2004. În campaniile precedente au fost trasate 61 de secţiuni de sondaj, pe proprietăţi de pe pantele masivelor Frasin, Măgura şi Rodu, dar au fost descoperite foarte puţine materiale arheologice.
Cercetarea arheologică a avut două componente distincte, desfăşurate simultan: cercetarea de teren (periegheza) şi săpătura arheologică.
În demersul nostru am pornit de la premisa că zonele cu potenţial arheologic trebuie căutate în apropierea vechilor exploatări miniere, deoarece locuirea umană din această zonă nu poate fi privită independent de practicarea mineritului. Cercetarea de teren s-a desfăşurat cu metode şi mijloace specifice, realizându-se colectarea de materiale aflate la suprafaţa solului, strângerea de informaţii de la localnici, consemnarea toponimelor, efectuarea de schiţe şi fotografierea tuturor obiectivelor care ar putea constitui zone de interes arheologic. Cercetarea a vizat identificarea vestigiilor semnalate în literatura de specialitate, în special vechi lucrări miniere considerate de epocă romană, precum şi a unor noi locaţii cu potenţial arheologic. În cadrul cercetării noastre am întâmpinat o serie de dificultăţi. Cel mai mare obstacol în identificarea unor vestigii istorice este practicarea de către localnici a unor îndeletniciri tradiţionale, precum agricultura sau mineritul, fapt care a generat, de-a lungul vremii, numeroase forme de relief antropogen. Ne referim atât la amenajarea unor terase pentru practicarea agriculturii montane, precum şi la mulţimea de instalaţii (canale, diguri, tăuri, vetre de şteampuri) şi depuneri (halde de steril), rezultate în urma procesului de extragere şi prelucrare a minereurilor auro-argintifere. În ceea ce priveşte existenţa unor amenajări legate de prelucrarea minereurilor auro-argintifere, am constatat că acestea ar putea avea o vechime de peste un secol, deoarece tradiţia orală locală nu mai păstrează informaţii despre existenţa lor. Este vorba despre cel puţin cinci amenajări de tăuri cu şanţuri, canale şi diguri aferente şi mai multe halde de steril care certifică existenţa unor galerii miniere surpate. În aceste condiţii este dificil de precizat prin cercetări de suprafaţă dacă unele forme de relief antropogen semnifică existenţa unor vestigii antice, din epoca modernă sau contemporană. Totuşi, în urma cercetărilor de teren efectuate am reuşit să localizăm cea mai mare parte a punctelor arheologice semnalate în literatura de specialitate, cât şi amplasamentul unor amenajări cu rol economic amintite de tradiţia orală locală. Dintre obiectivele păstrate de tradiţia orală consemnăm toponimul tăului Certeje şi locaţia unui vechi stabiliment amintită de localnici drept cramă. Toate aceste obiective au fost identificate prin cercetări de teren şi verificate prin săpături arheologice.
Cea de-a doua componentă a campaniei a constat în efectuarea de sondaje arheologice stratigrafice. A fost acoperită cu sondaje zona deschisă, fără pădure, aflată pe versanţii de SV, NV şi N ai Frasinului, dar au fost sondate şi cinci terenuri de pe versanţi şi din partea superioară a dealului Rodu şi de pe versantul de NE al Măgurii. S-a urmărit verificarea potenţialului arheologic al unor zone, dar şi o extindere cât mai largă a spaţiului cercetat. Metoda de cercetare adoptată a fost una distructivă prin realizarea unei săpături manuale. Unităţile de săpătură au constat, în general, din secţiuni cu dimensiunile de 10 x 1,5 m. A fost trasat un număr de 62 unităţi de săpătură. S-a urmărit atât stratigrafia verticală, cât şi cea orizontală a zonei cercetate.
Stratigrafic, în cele mai multe cazuri a fost surprinsă o succesiune formată din doar două sau trei depuneri de sol. În zonele din apropierea luncii depunerile sunt mai groase şi mai complexe, iar la altitudine, depunerile de sol sunt mai reduse şi amestecate cu o mare cantitate de rocă. În câteva secţiuni am descoperit halde de steril rezultat în urma activităţilor de exploatare minieră. Săpăturile arheologice pe care le-am efectuat în cursul acestei campanii au relevat, în general, existenţa a cel mult trei straturi de depunere:
- strat vegetal actual;
- strat intermediar care conţine, uneori, elemente de cultură materială;
- strat de sol steril arheologic.
Cercetările s-au concentrat pe fâşia de luncă de pe Vâlcea, pe versanţii sud-vestic, nordic şi nord-vestic al masivului Frasin, în părţile de S, E şi NE ale Rodului-Dealul Băilor, precum şi pe versantul nordic al Măgurii. Prin urmare, cercetările s-au derulat în două zone distincte: zona de luncă, relativ plană şi zona de pe versanţi, cu înclinaţii variabile şi extrem de denivelaţi. Pe suprafaţa terenului sunt vizibile urmele unor vechi exploatări miniere (guri de mină, halde de steril, canale şi diguri pentru aducţiunea apei etc.). Terenul este utilizat ca păşune şi fânaţ.
În campania din anul 2006, au fost cercetate 13 suprafeţe de teren aparţinând unui număr de 16 proprietari, aflate în punctele Vâlcea, Doştină, Liciu, Frasin, Mese, Tăul Certeje. Pe aceste proprietăţi au fost trasate şi săpate 62 de secţiuni arheologice dintre care două cu dimensiunile de 7 x 4 m, 1 de 15 x 1,5 m, 2 de 12 x 1,5 m, 1 de 8 x 1,5 m, 2 de 7,5 x 1,5, iar celelalte 54 cu dimensiunile de 10 x 1,5 m. Adâncimea la care s-a săpat este variabilă între 0,35 m şi 2,20 m. În câteva secţiuni am descoperit halde de steril rezultat în urma activităţilor de exploatare minieră. Întreaga suprafaţă săpată însumează 959 m2.
Cea mai mare parte a secţiunilor cercetate nu au furnizat descoperiri arheologice. În câteva unităţi de săpătură au fost descoperite amenajări din piatră aşezată care făceau parte din structura unor drumuri sau canale şi diguri pentru aducţiunea şi dirijarea apei. În şase suprafeţe deschise pe proprietatea Safta Elvira, au fost surprinse substrucţii superficiale de piatră legată cu pământ, aparţinând unui edificiu, care datează, potrivit puţinelor fragmente ceramice colectate, din epoca modernă. Toate complexele enumerate sunt legate de activităţi cu caracter economic. În câteva cazuri am consemnat descoperirea, imediat sub solul vegetal a unor fragmente ceramice, cuie şi bucăţi de fier aparţinând epocii moderne, precum şi câteva fragmente ceramice rulate, aparţinând epocii romane.
Puţinele materialele arheologice colectate din câteva secţiuni marchează reperele cronologice ale desfăşurării activităţilor umane în acest spaţiu. Cercetările arheologice realizate pe parcursul a trei campanii (2004-2006), în zona masivelor muntoase Frasin şi Rodu confirmă existenţa unor vestigii de epocă romană (sec. II-III p.Chr.). Inventarul arheologic aparţinând epocii romane este însă redus numeric şi nu se deosebeşte de cel aflat în cadrul locuirilor romane din zona Alburnus Maior. Au fost colectate doar câteva fragmente ceramice din mai multe oale şi cuie de fier.
Majoritatea materialului arheologic descoperit atât în campania din 2006, cât şi în cele două campanii anterioare, constă în ceramică aparţinând perioadelor premodernă, modernă şi contemporană (sec. XVII-XX), ceea ce indică o activitate umană mai intensă în acest interval cronologic, activitate care poate fi pusă în legătură cu exploatarea zăcămintelor auro-argintifere din zonă.
În ceea ce priveşte cronologia absolută nu a fost descoperit nici un artefact care să ofere o datare directă.
Campania din anul 2006 marchează încheierea unei etape a cercetării arheologice prin finalizarea săpăturilor în zona de la S şi V de masivul Frasin, respectiv depresiunea numită Vâlcea, zona piemontană de pe versantul nordic al masivului Măgura, înălţimea Rodu - Dealul Băilor şi versanţii sudic şi vestic ai Frasinului. Considerăm că cercetările efectuate în cursul celor trei campanii (2004-2006) au fost concludente, contribuind la formarea unei imagini de ansamblu asupra evoluţiei istorice din acest spaţiu. Prin cercetări de teren au fost identificate zonele semnalate deja în literatură şi au fost consemnate noi puncte de interes, în special lucrări miniere vechi atât de subteran, dar mai ales de suprafaţă. Cea mai mare parte a secţiunilor de sondaj efectuate n-au oferit informaţii de natură arheologică. Prin urmare, concluzia care se impune este aceea că activităţile umane legate fie de habitat, fie de exploatarea resurselor naturale, au avut o intensitate redusă de-a lungul perioadelor istorice anterioare epocii moderne.
Cercetările de până acum nu au dus la descoperirea unor complexe sau materiale arheologice care să indice existenţa unor activităţi antropice în perioada preromană, dar certifică fără putinţă de tăgadă, prezenţa romanilor în zonă. Lipsa unor complexe şi materialele arheologice rulate, descoperite izolat sugerează însă faptul că nu avem de-a face cu mari structuri de habitat sau de exploatare economică, fiind vorba mai degrabă de activităţi umane sporadice şi de scurtă durată. Aceste concluzii coroborate cu descoperirea întâmplătoare a unei zone funerare la intrarea Vâlcelei, pe valea Buciumului, indică posibilitatea ca habitatul şi necropolele romane să se fi aflat în afara perimetrului supus cercetării noastre.
Cea mai mare parte a complexelor şi materialelor arheologice descoperite datează din perioadele premodernă, modernă şi contemporană (sec. XVII-XX) şi ele pot fi puse în legătură cu dezvoltarea habitatului şi mai ales cu intensificarea exploatării miniere în această perioadă. Este vorba despre numeroase halde, canale, diguri şi tăuri care constituie urme ale activităţilor de exploatare şi prelucrare a minereurilor auro-argintifere din masivele Rodu şi Frasin.
Pentru campania următoare considerăm necesară continuarea săpăturilor arheologice în zonele de V şi N ale perimetrului supus cercetării, respectiv Valea Abruzelului, dealul Băişoara, dealul Trăncăloaia, versanţii de V, N şi NE (Valea Şesii) ai Frasinului.
Rezumat
English Abstract The Bucium archaeological investigation programme started in 2004 and its scope consisted of the systematic archaeological investigation developed for the investment project for the opening of a gold mine, which is to affect the investigated area.
As the historical sources mentioned the presence of important Roman Period vestiges in the area, we proceeded with an extended investigation of the area.
The report presents the results of the archaeological investigations of the campaign developed between 21.08 and 20.10.2006. This documentation includes the results of the investigations: field investigation, description of all digging units, stratigraphy, archaeological items found and their pictures. The investigation area from 2006 campaign included the mountains Rodu and Frasin and extended to the surrounding areas, respectively Vâlcea depression and Abruzelului and Şesii valleys. The objective of the investigation team was to perform preventive investigation within this area using specific methods such as field investigations, questionnaires and digging operations.
The region looks like a depression where a stream is flowing and which is surrounded by Măgura, Rodu and Frasin massifs. We investigated the region free of forest and located within the piedmont area, between the plain and compact forest covering the upper half of Rodu and Frasin massifs,. We also researched the surface which look like glades, situated on the higher area on Rodu - Dealul Băilor and on the northern hillsides of Frasin from the area known under the name Tăul Certeje.
During the 2006 campaign we surveyed 13 areas belonging to 16 owners, situated at Vâlcea, Doştină, Liciu, Frasin, Mese, and Tăul Certeje. On these properties were laid out and excavated 62 archaeological sections from which: two of 7 x 4 m, one of 15 x 1.5 m, two of 12 x 1.5 m, one of 8 x 1.5 m, two of 7.5 x 1.5 m, and others 54 of 10 x 1.5 m sizes. The excavation depth was between 0.35 and 2.20 m. The entire excavated area covered 959 m2.
Most of the investigated sections did not reveal any archaeological findings. In some cases, ceramic fragments, nail and iron pieces from the modern period were found beneath the topsoil and few rolled ceramic fragments from the Roman age. Inside few sections were discovered seated stone arrangements, which were parts of the structure of some channels or water feed and direction dikes. Inside six units were found superficial stone substructure fasten to earth, belonging to a building which is dated, according to few ceramic fragments found, to the modern period.
We consider that the researches done during the three campaigns (2004 - 2006) on the southern and western Frasin Massive areas were conclusive contributed to ensemble image on the historical evolution in this area. By field rsurvey we identified the site already mentioned in the literature and were noted others, especially old mines works, both subterranean and especially at the surface. The most part of the sections did not give us archaeological information.
The conclusion is that human activities (settlements or the exploitation of raw materials) had a less intensity in the historical periods before modern times. The survey so far did not discover archaeological deposits or materials, which could indicate the existence of some human activities in pre-Roman period, but they support the idea of the presence of the Romans there. The fact that there are few sites and all the materials discovered were eroded suggests that we do not have large settlment or economical exploitation in the area, and that human activities were sporadic. These conclusions, connected to the chance discovery of a funerary area at the entrance of Vâlcea, on Bucium Valley, indicates the possibility that the Roman occupation and necropolis could be in the area researched by us.
Most of the archaeological assemblages and materials are dated in pre-Roman, modern and contemporary periods and they might be put in connection with the occupation, development and especially with the identification of mining exploitation in this period. There are a lot of dumps, channels and dikes and slag, which are the traces of human activities of exploitation and working of golden-silver ore from Rodu and Frasin massifs.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu