Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Sectorul de est | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII)
Perioade
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Capidava
Comuna   Topalu
Punct
Sectorul de est
Sector   
Toponim   Capidava
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bălăşescu Adrian
Beldiman Corneliu
Covacef Zaharia
Duţescu Maria-Magdalena
Ene Daniel Lucian
Gândilă Andrei
Miron Costin
Munteanu Florentin
Opriş Ioan Carol
Pârcălăbescu Ştefan
Pinter Zeno-Karl
Potârniche Tiberiu
Radu Valentin
Raţiu Alexandru-Mircea
Scurtu Florin
Ştefan Călin Dan
Stoian Gabriel
Sztancs Diana Maria
Urduzia Claudia
Cod RAN    63063.01
Raport Campania de săpături 2006 în sectorul de E al cetăţii Capidava s-a desfăşurat între 26 iunie-29 octombrie, în trei etape: prima s-a încheiat pe 21 iulie; a doua s-a realizat în cursul lunii septembrie (4 - 29), iar a treia în cursul lunii octombrie (24 - 29 ale lunii).
Proiectul campaniei de săpături din acest an urmărea, în primul rând, demontarea mai multor martori dintre carouri pentru a se putea realiza cercetarea în suprafaţă, precum şi adâncirea în anumite zone, pentru a surprinde nivelul de distrugere. Deschiderea în suprafaţă însemna dezvelirea tuturor zidurilor Edificiului - compus, presupunem, din cinci încăperi - pentru a-i putea determina nu doar aspectul, ci şi, eventual, destinaţia. De asemeni, trebuie dezvelite şi celelalte construcţii acoperite, şi distruse într-o măsură mai mare sau mai mică, de locuinţele-bordei medio-bizantine.
Înainte de a începe săpătura propriu-zisă a trebuit curăţat întregul sector (în suprafaţă de 1134 mp) de iarbă şi dărâmăturile de peste an.
Au fost demontaţi martorii dintre: c. Q.76 - c. Q.75; c. Q.75 - c. R.75; c. Q.74 - c. R.74; c. Q.73 - c. R.73; c. Q.72 - c. R.72; c. R.72 - c. R.73; c. R.73 - c. R.74; c. R.74 - c. R.75; c. Q.74 - c. P.74; c. P. 73 - c. P.74; c. O.77 (martorul de sprijin al zidului de incintă, la curtina G). Fiecare dintre martori avea lungimea de 4 metri şi lăţimea de 1 metru şi aceştia au fost demontaţi (săpaţi) până la adâncimi cuprinse între 0,75 m şi 1,90 m.
În încăperea C. 11 au fost curăţate dărâmăturile de ţigle şi olane aflate pe toată suprafaţa acesteia (de aprox. 20 mp), săpătura adâncindu-se cu cca. 0,20 m; între materialele de construcţie au apărut şi fragmente mari dintr-un chiup, lângă zidul de NE al încăperii C. 11
Demontarea martorilor de SE şi SV din caroul P 73 a condus la dezvelirea unei încăperi în interiorul căreia era rezervat un spaţiu de 2,20 m x 1,87 m, cu ziduri legate cu mortar; intrarea în încăperea, numită C. 13, se făcea printr-o intrare, lată de 1,40 m, situată pe latura de SE, spre strada 2. Zidul de NV al încăperii mici (C. 13a) are la bază trei arcade; adâncirea săpăturii de-o parte şi de alta a acestuia a condus la dezvelirea pilelor suspensurilor, ceea ce dovedeşte că încăperea C. 13a este unul dintre bazinele unor terme domestice. Să adăugăm că în colţul de S al bazinului a fost descoperit şi un tub de scurgere spre stradă.
Demontarea martorilor dintre secţiunile Q şi R au completat imaginea de ansamblu a Edificiului, au scos la lumină o nouă locuinţă-bordei şi au completat laturile bordeielor B.2/ 2002 şi B.2/ 2003. Dintre materialele recuperate din demontarea martorilor dintre carourile Q 72-73 şi R 72-73 remarcăm mai multe fragmente de marmură dintr-o mensa sacra, utilizate la construcţia bordeielor; la aceste fragmente se adaugă perfect un altul, descoperit în careul R 73 în campania din 2003.
Curăţarea dărâmăturilor din încăperea C. 11 şi în jurul a ceea ce numisem “casa scărilor”, ne-a condus spre concluzia că ceea ce am considerat a fi pile de susţinere a nivelului superior şi spaţiul prin care se accedea la acesta, este de fapt un zid - dărâmat la un moment dat, sau spart intenţionat - care forma spre latura de SV a Edificiului o încăpere simetrică cu încăperea C. 6. În această situaţie credem că, iniţial, Edificiul avea pe latura de NV trei încăperi: C. 6 şi C. 11 pe extreme, egale ca dimensiuni, şi între ele o încăpere mai mare; la un moment dat s-a construit zidul care împărţea încăperea centrală în alte două încăperi mai mici. Într-o altă perioadă, probabil la sfârşitul sec. VI - începutul sec. VII, în jurul celor două pile (formate din dărâmarea zidului) s-a construit o locuinţă-bordei, aşa cum s-a întâmplat şi în jurul stâlpilor curtinei prinşi în zidul unei locuinţe târzii.
Adâncirea şi în carourile R 74 şi R 73 - după demontarea martorilor - a evidenţiat stratul de dărâmătură nivelat pentru construcţiile care le-au suprapus. Din dreptul zidului (transformat în pile), din stratul de dărâmături, au fost recuperate cca. 13 vase - întregi sau întregibile (amfore, ulcioare, oale, căni etc.), două broaşte de uşă din fier şi bronz (una pătrată, alta rotundă), o monedă, o piesă din fier, un ac din bronz ş.a. Să adăugăm faptul că în toată campania au fost descoperite 14 monede.[Zaharia Covacef]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu