Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Viile Tecii | Comuna: Teaca | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: Cetate | Anul: 1996

Anul   1996
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bistriţa-Năsăud
Localitate   Viile Tecii
Comuna   Teaca
Punct
Cetate
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    35045.04
Raport Săpăturile arheologice întreprinse în campaniile 1995 şi 1996 au avut ca scop elucidarea unei probleme ridicate de
fortificaţia aflată în punctul "Cetate", pe o înălţime situată în stânga şoselei Bistriţa - Reghin, la ieşirea din localitatea
Viile Tecii, spre Teaca.
Secţiunile trasate , au permis verificarea stratigrafiei pe tot platoul fortificat, precum şi identificarea unor elemente care pot
da informaţii privitoare la sistemul de fortificaţii de aici. Cercetările au permis observaţii privitoare la etapele fortificării
platoului. S-a putut astfel identifica, o primă etapă reprezentată printr-un nivel arheologic din care s-a putut recolta material
ceramic "Coţofeni".
Elemente ale sistemului de fortificaţii, corespunzător acestui nivel, nu s-au putut identifica în această etapă a identificării
date, fiind situaţia că acest nivel a fost deranjat de fortificaţii ulterioare.
Suprapus nivelului "Coţofeni", a fost identificat un orizont corespunzător unei {fortificaţii dacice}, bogat în material
arheologic, constând din fragmente ceramice şi vase întregibile. Piesele ceramice sunt unitare ca factură, putând fi
încadrate cronologic în etapa clasică a civilizaţiei dacice. Menţionăm lipsa pieselor de metal în această etapă a cercetării.
La rându-i, fortificaţia dacică a fost deranjată de fortificaţiile medievale care i se suprapun.
O menţiune specială trebuie să facem, în legătură cu identifcarea, pe platoul în discuţie, a unui {turn roman}. Prezenţa
materialului ceramic roman întregeşte imaginea asupra succesiunii fortificaţiilor în acest punct.
Fortificaţiile corespunzătoare {nivelului medieval} sunt cu deosebire interesante prin evoluţia lor. Astfel, au fost identifcate
elemente ale unei fortificaţii medievale timpurii, fortificaţii de pământ cu palisadă. Piese de metal lipsesc, dar materialul
ceramic care datează palisada, are cele mai apropiate analogii cu materialul arheologic care datează palisada complexă
din fortificaţia de pământ de la Şirioara, jud. Bistriţa-Năsăud. Au fost identificate, în această etapă a cercetării şi elemente
care pot sugera tehnica realizării palisadei.
O ultimă etapă de fortificare este reprezentată de o curtină de piatră ale cărei fundaţii au fost descoperite in situ, pe una
din laturile ei. Planul curtinei a putu fi stabilit identificându-se şi amprenta fundaţiilor ei, în zonele în care acestea nu s-au
păstrat.
Această curtină de piatră taie complexe mai vechi, dar menţionăm că în secţiunile trasate au fost identifcate şi complexe
medievale databile prin materialul arheologic recoltat în sec. XIII-XIV, acesta fiind momentul în care suprafaţa fortificată a
fost redusă şi fortificată în piatră.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu