Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Constanţa | Punct: str. Brâncoveanu | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Constanţa
Comuna   mun. Constanţa
Punct
str. Brâncoveanu
Sector   
Toponim   Tomis
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Neagu George Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Papuc Gheorghe responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Voinea Valentina-Mihaela Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60428.02
Raport În perioada 28 februarie - 28 martie am efectuat cercetări arheologice de salvare pe proprietatea din strada Brâncoveanu, nr. 1, Constanţa, în vederea descărcării de sarcină arheologică a terenului pentru ridicarea unei locuinţe, conform contractului nr. 521/2005 încheiat între proprietar şi MINAC. Lotul cercetat se află în raza anticului Tomis, aproape de rezervaţia arheologică Parcul Catedralei.
Pe suprafaţa destinată construcţiei au fost trasate patru secţiuni: secţiunile S.1 (3 x 6 m), S.2 (4 x 4 m), S.3 (3 x 6 m) şi S.4 (13 x 3 m), orientate pe direcţia V-E, paralel cu strada Brâncoveanu şi despărţite de martori de 1 m. Până la ad. de aprox. 2 m straturile au fost puternic deranjate de construcţii moderne şi contemporane. Din umplutura gropilor au fost recuperate fragmente ceramice de epocă elenistică şi romană, provenind în special de la amfore, o pipă şi fragmente de vase smălţuite turceşti. Deoarece în profilul de S al secţiunii S.1 a apărut un zid de piatră, cu acordul proprietarului am extins secţiunii cu 2 m spre S. În colţul de SV al acesteia restul de pavaj şi zid de epocă romană au fost puternic deranjate de o groapă de var contemporană.
Pe profilul de E, obţinut după demonterea martorilor am surprins următoarea succesiune stratigrafică:
- între 0 -0,80 m nivelul vegetal în care au fost antrenate numeroase fragmente ceramice prin lucrări de construcţie; din acest nivel pornesc mai multe gropi contemporane de dimensiuni mari (D - 1,80/5 m), întretăiate, fără posibilitatea unei delimitări clare.
- între -0,80 -1,40 m nivel de locuire roman timpuriu, puternic deranjat de construcţii contemporane, singurele complexe arheologice fiind surprinse pe latura de S a secţiunii S.1 şi în colţul de SE al secţiunii S.3 şi în colţul de E al secţiunii S.4. Datarea acestui strat în perioadă romană timpurie ne-a fost sugerată de opaiţul cu disc descoperit în restul de zid C.1 din secţiunea S.1. De formă discoidală, cu rozete pe marginea discului, opaiţul se încadrează în tipul XIX după tipologia lui C. Opaiţ, datat în primul sfert al sec. II p.Chr. Cele două ziduri C1. şi C.2 şi pavajul C.3 corespund acestei secvenţe de locuire. Tot în nivelul de distrugere care acoperă zidurile şi pavajul a apărut un vas getic, lucrat cu mâna, de culoare cenuşie şi ars secundar.
- între -1.40 m -2,15 m am identificat a doua secvenţă de locuire din perioadă romană timpurie (prima în ordine cronologică) căreia îi corespunde primul zid C.4, demantelat când a fost construit pavajul, după cum s-a observat şi după secţionarea acestuia. Din acelaşi moment datează şi groapa C.5, cu diametrul D = 2,10 m.
- între -2,20 m -2,80 m primul nivel de locuire, foarte sărac în material ceramic, cu un singur complex arheologic - o gropă clopot de dimensiuni mici (D max 0,80 m), surprinsă la baza profilul magistral. Materialul ceramic din acest nivel corespunde unei locuiri elenistice: amfore cu stampile, ceramică pictată cu negru pe fond alb, ceramică cu angobă firnis. Una dintre stampilele lizibile, provenind de la o amforă de Sinope (tipul Vb) se datează cca 252 - 243 a.Chr.
- de la -2,80 m solul devine curat, de culoare brun-bej, iar de la -3 m apare loess-ul, vizibil şi pe peretele gropii C.5, care atinge ad. de 3,75/3,80 m.

Complexele arheologice din suprafaţa cercetată au fost în mare parte distruse de construcţiile moderne şi contemporane. Pe suprafaţa construibilă, extinsă pe latura de S a secţiunii S.1 am surprins următoarele complexe arheologice:
- C.1 şi C.2 - în jumătatea de S a secţiunii S.1 fragmente de ziduri din piatră, orientate pe direcţia NV-SE, legate cu pământ, fiecare având grosimea de aprox. 0,50 m, păstrate în elevaţie aprox. 0,70 m. Între cele două ziduri a fost realizat un pavaj simplu - C.3 din dale de piatră, cu o lăţime de 2 m. Pe latura de S a pavajului, paralel cu zidul C.2 s-a observat baza unui zid demantelat, provenind de la o construcţie anterioară stradelei. După secţionarea pavajului a fost delimitat acest zid C.4, care respectă aceeaşi tehnică de conmstrucţie şi orientare ca şi cele din fază ulterioară. Groapa de var din colţul de SV al secţiunii S.1 a distrus mare parte din acest ansamblu constructiv cu două faze, singura certitudine fiind încadrarea lui cronologică, pe baza opaiţului prins în distrugerea zidului C.1, în prima jumătate a sec. II p.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Gheorghe Papuc, Valentina Voinea, George Neagu, Cercetări de salvare în Peninsula Tomis - Str. Brâncoveanu, Pontica 40, 2007, sub tipar.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu