Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Palanca | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Latene;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Eneolitic;
Eneolitic târziu;
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca bronzului;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Enisala
Comuna   Sarichioi
Punct
Palanca
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ailincăi Sorin Cristian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Jugănaru Gabriel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Ţârlea Alexandra Clara Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Vernescu Mirela Muzeul Brăilei
Cod RAN    161197.01
Raport Situl de la Enisala “Palanca”, com. Sarichioi, jud. Tulcea este situat la ieşirea nordică a localităţii pe partea dreaptă a drumului judeţean ce duce la Sarichioi. Ca repere importante în identificarea punctului putem menţiona vecinătatea cetăţii medievale dar şi digul ridicat pentru a separa lacul Babadag de lacul Razelm.
În prezent monumentul este ameninţat de deschiderea de către săteni a mai multor puncte improvizate de extragere a lutului dar şi de prăbuşirea falezei dinspre lacul Razelm. În ultimii ani a fost înregistrată o distrugere pe o suprafaţă de peste 200 m2. În primăvara anului 2006 a fost efectuată ilegal o altă intervenţie cu escavatorul pe suprafaţa sitului, dar sesizările şi constatările poliţiei locale şi judeţene au rămas fără rezultat.
Primele sondaje au fost efectuate de S. Morintz în 1969, cercetătorul identificând vestigii atribuite culturilor Gumelniţa, Folteşti I, Coslogeni, Babadag dar şi de epocă romană şi medievală1. Cercetările din 1979 efectuate de Gh. Mănucu - Adameşteanu şi E. Lăzurcă au evidenţiat existenţa unei aşezări din faza a III-a a culturii Babadag şi a unei necropole medievale databile în sec. XIV-XV2. În 1986 punctul a fost investigat şi de S. Baranschi, rezultatele cercetărilor din această campanie fiind în curs de publicare3.
Observând starea deplorantă a sitului în anul 2002, colectivul şantierului Babadag a solicitat începând cu 2003 autorizaţii pentru cercetări de salvare în jurul unei suprafeţe distruse de o lutărie. În perioada 2003 - 2005 s-a reuşit cercetarea integrală a zonei ameninţate cu distrugerea, rezultatele acestor campanii fiind redate anual în CCA. În anul 2005 a fost făcută şi o ridicare topografică a sitului şi a fost întocmit un plan de cercetare sistematică.
Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în perioada 6.07. - 21.07. 2006. Campania din anul 2006 a fost prima desfăşurată în planul unei cercetări sistematice, având în vedere finalizarea în campania 2005 a cercetărilor din jurul lutăriei din zona NE a sitului, căreia i-am dedicat trei campanii arheologice de salvare.
Conform planului de cercetare conceput de membrii colectivului, am decis o cercetare în suprafaţă a zonei falezei ameninţate cu prăbuşirea, dar şi extinderea cercetărilor la S de secţiunile deschise în campania 2003, după cum urmează:
S V - este amplasată în continuarea sudică a secţiunii I (2003), la o distanţă de 14 m. Dimensiunile acesteia sunt de 4 x 16 m. În această suprafaţă au fost identificate două gropi numerotate cu 1 şi 2 ce conţineau puţin material hallstattian atribuit fazei a treia a culturii Babadag, dar şi urmele unei secţiuni orientate NS efectuată probabil de S. Morintz în 1969.
S VI - a fost trasată paralel cu secţiunile I şi II (2003), pe acelaşi aliniament, cu un martor stratigrafic ce o separă de S II cu o gr. de 0,50 m. Dimensiunile acesteia sunt de 4 x 10 m. Depunerile arheologice măsoară cu mici oscilaţii 0,50 m fiind situate sub un strat de depuneri recente de 0,20 m. Densitatea complexelor din această suprafaţă este sensibil mai mare, fiind cercetate nu mai puţin de 9 gropi dintre care patru cu materiale hallstattiene şi 5 cu materiale de epocă medievală.
S VII - este amplasată în acelaşi aliniament cu S I, S II şi S VI, la o distanţă de 5 m faţă de S VI. Cercetările au ajuns la baza stratului de cultură, insuficienţa timpului disponibil ne-au determinat să amânăm cercetarea pentru campania viitoare.
S VIII - a fost trasată în continuarea sudică a S VI, la o distanţă de 7,5 m de aceasta, cu scopul de a extinde cercetarea şi în zona sudică a sitului dar şi de a salva parţial informaţiile arheologice din zona recent distrusă. Dimensiunile suprafeţei cercetate sunt de 4 x 10 m. La baza nivelului de cultură au fost identificate 6 gropi, dintre care 5 conţineau material hallstattian şi una cu material ceramic medieval, dar şi două morminte de inhumaţie din perioadă medievală.
M 1 - era amplasat în capătul nordic al secţiunii, groapa avea formă rectangulară şi conţinea un schelet bine conservat depus în poziţie decubit dorsal, cu mâinile aşezate pe torace, orientat SSV-NNE. Individul nu era însoţit de nici un element de inventar.
M 2 - a fost cercetat în partea de SV a secţiunii, iar pentru dezvelirea lui în totalitate am deschis o mică casetă. Groapa mormântului era de formă ovală, scheletul depus în poziţie decubit dorsal, orientat SSV-NNE se afla într-o stare de conservare precară şi nu era însoţit de inventar.
Cercetările din campania 2006 au scos la iveală noi complexe din prima epocă a fierului şi perioada medievală. Majoritatea materialului arheologic înregistrat constă în ceramică ce poate fi atribuită fazei a III-a a culturii Babadag şi epocii medievale (sec. XIV-XV).
O altă observaţie ce reiese din aceste cercetări este identificarea nucleului locuirii hallstattiene în zona falezei, unde depunerile depăşesc pe alocuri 0,50 m iar complexele sunt mai numeroase. Secţiunile trasate de noi la S de sectorul falezei au evidenţiat un nivel de cultură cu o gr. de aprox. 0,20 m şi o concentraţie redusă a complexelor.
Planul cercetărilor viitoare constă în cercetarea spaţiilor rămase între secţiunile din campania 2006 şi terminarea secţiunii VIII pentru a obţine o imagine de ansamblu a locuirii din prima epocă a fierului şi a necropolei medievale.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. S. Morintz, N. Anghelescu, SCIV 21, 1970, 3, p. 403
2. E. Lăzurcă, Gh. Mănucu - Adameşteanu, Materiale, 1980, p. 146-156
3. Mulţumim pentru informaţie doamnei dr. Oana Damian.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu