Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Galaţi | Punct: cartier Dunărea, Micro 20, zona bl. C7-F1 | Anul: 2006

Anul   2006
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Necropolă;
Necropolă plană
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Galaţi
Localitate   Galaţi
Comuna   mun. Galaţi
Punct
cartier Dunărea, Micro 20, zona bl. C7-F1
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Dinu Niculina
Liuşnea Mihaela Denisia
Cod RAN    75105.02
Raport Cercetările arheologice preventive întreprinse de UDJ Galaţi, în perioada 1 aprilie 2006 - 20 august 2006, în baza contractului nr. 454/2006, semnat cu Parohia romano-catolică « Sf. Ioan Botezătorul » din Galaţi, în calitate de finanţator şi beneficiar al lucrărilor, au avut ca obiectiv investigarea unei zone de 800,83 mp., aflată în aria rezervaţiei arheologice Cartierul Dunărea Galaţi, Micro 20, zona blocurilor C7-F1, în vederea descărcării de sarcina arheologică. În perioada 2-21 iulie, la cercetările arheologice au participat şi studenţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie, precum şi cei ai Facultăţii de Ştiinţe administrative, Filologie şi Istorie Filiala Cahul.
Terenul de la adresa de mai sus se află în limita rezervaţiei arheologice romane Galaţi - Cartier Dunărea, fiind situat în zona situl arheologic punct “Cartier Dunărea”. Pentru spaţiul care intră în rezervaţia arheologică Cartier Dunărea cercetarea arheologică preventivă a condus la stabilirea exactă a limitei sudice a acestei rezervaţii şi a evidenţiat prezenţa în această suprafaţă a trei morminte de incineraţie, distruse însă în totalitate de nivelările pe terasă, realizate în urmă cu peste douăzeci de ani.
În perioada desfăşurării cercetării, am trasat şi decopertat trei secţiuni cu dimensiunile 15 x 3 m (SI/2006) şi 10 x 2 m (SII/2006 si SIII/2006), în care s-a lucrat până la ad. de 1,20-2 m, ceea ce a permis surprinderea situaţiei arheologice în perimetrul protejat.
S-a realizat cercetarea arheologică manuală, conform standardelor şi procedurilor arheologice în vigoare, a terenului pe care urmează să se construiască cantina, grădiniţa şi să fie amenajate spaţiile de joacă pentru copiii, iar mărturii arheologice identificate (fragmente ceramice şi osteologice), au fost studiate integral, astfel încât să existe certitudinea că nu vor fi afectate de viitoarele construcţii. Prin cercetarea arheologică a fost posibilă delimitarea exactă a limitei sudice a necropolei romane.Terenul este acoperit cu un strat gros de 0,5-1,50 m de pământ răvăşit puternic şi gunoaie, resturi provenind de la dezafectarea unor grădini de zarzavat şi garaje la suprafaţă şi foarte frământat până la o adâncime de cca. 0,80 - 1 m. ca urmare a amenajărilor din anii '70 ai sec. trecut, când terasa a fost lăţită, prin prelungirea botului ei deasupra albiei majore a Siretului, şi prin nivelarea apoi a unui strat gros de moluz şi resturi de materiale de construcţii, provenind de la şantierele blocurilor din jur, precum şi a pământului scos din fundaţiile acestora.
Raportul nostru prezintă rezultatele cercetărilor, incluzând descrierea secţiunilor şi a suprafeţelor de lucru, stratigrafia, complexele funerare şi ilustraţia corespunzătoare. Raportul mai cuprinde documentaţia topografică şi fotografică inclusă în anexe.
Situl este amplasat pe marginea sudică a Platoului Ţiglina, care este în fapt o terasă înaltă în zona de confluenţă a Siretului cu Dunărea, în extremitatea sudică a municipiului Galaţi, după cum se poate observa pe imaginea satelitară. Marginea sud-vestică a acestei terase se termină cu un versant abrupt, de cca. 40 m altitudine. Cum roca suport este de tip sedimentar, loess, procesele de pluviodenudare au modelat puternic versantul, care prezintă ogaşe, ravene şi râpe. În lipsa vegetaţiei sau a unor amenajări corespunzătoare, muchia terasei cu care se termină porţiunea de platou pe care se află situl este în continuă retragere.
În zona în care s-au desfăşurat cercetările prezenţa grădinilor de zarzavat şi a bateriilor de garaje, au afectat puternic stratigrafia până la cca. 1,50 m în zona garajelor. În partea sudică a perimetrului ce urmează a fi investigat se află un taluz - o râpă de desprindere, a cărui pat de alunecare avansează datorită surplusului constant de apă, rezultat din udarea grădinilor, periodic de proprietari şi a suportului - argila.
Primele cercetări în zonă au fost realizate în deceniul opt al sec. trecut, când au fost identificate un castellum de pământ1 roman, aflat la cca. 1 km est distanţă de castellum-ul de pe promontoriu Tirighina, Bărboşi2, Galaţi, precum şi a unei necropole birituale romane3. În ultimii doi ani au mai fost efectuate două sondaje în fortificaţia în cauză, fiind secţionată latura nordică în anul 20024 şi cea vestică în anul 20035. Aceasta a fost considerată ca fiind inclusă în sistemul defensiv din Sudul Moldovei, alături de castellum-ul de la Bărboşi, care a reprezentat un cap de pod la Dunăre, în faţa fortificaţiei de la Dinogeţia (Garvăn)6.
În ultimii 30 de ani, suprafaţa care a făcut obiectul cercetării noastre a fost puternic afectată de diverse intervenţii, nivelări repetate, prezenţa unor gospodării şi anexele aferente, apoi grădini de zarzavat şi livezi, garaje, şanţuri, gropi menajere, canale de aducţie a apei pentru irigat, garduri, beciuri, barăci şi alte construcţii improvizate, care au avut ca rezultat modificarea morfologiei reliefului.
Pentru cercetarea obiectivelor arheologice a fost necesară dezafectarea construcţiilor, grădinilor şi gardurilor, lucrările durând două luni (februarie-martie 2006).
Cercetările arheologice preventive au fost reluate în anul 2004 de către Liviu Petculescu şi colaboratori, care au cercetat fortificaţia de pământ şi au identificate 5 morminte de inhumaţie şi 2 morminte de incineraţie7.
Ne-am propus să identificăm posibile complexe arheologice funerare, aparţinând necropolei romane şi să delimităm spaţiul necropolei aflată în Cartierul Dunărea Galaţi.
În campania din 2006, întreaga zonă a fost cercetată prin deschiderea a trei secţiuni stratigrafice realizate manual, în profilul cărora se pot observa foarte bine două straturi principale de pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi loess, aparţinând unor intervenţii contemporane, lucrări de nivelare şi terasare. Secţiunea a treia a fost apoi completată de o suprafaţă suplimentară, deschisă în dreptul primei casete, spre NNE, în care au fost descoperite urmele gropilor a ceea ce par trei morminte de incineraţie. Din păcate, lama buldozerului, folosit în anii 70 pentru nivelări, a intrat până la 0,80 m adâncime spre margine platoului şi până la 0,70 m adâncime spre capătul nord-estic al acestuia, astfel încât a distrus complexele funerare în totalitate.
Prin intermediul secţiunilor SI şi S II s-a putut observa că întregul platou, al terasei Ţiglina, a suferit modificări în urma lucrărilor de nivelare, realizate în acelaşi moment, fiind acoperit de două straturi continuii de loess şi respectiv pământ amestecat cu resturi de materiale de construcţii şi diverse deşeuri provenite de la dezafectarea construcţiilor provizorii, la începutul anului 2006. Straturile de depuneri sunt mai consistente spre interiorul terasei şi mai subţiri în grosime spre marginea terasei, care a fost modelată, la rândul ei prin împingerea pământului cu buldozerul. Lama acestuia din urmă a ajuns, în unele porţiuni, până la adâncimea de 0,70-0,80 m, după care au fost împrăştiate şi nivelate mormanele de moluz şi argilă rezultate din activităţile şantierelor din imediata apropiere, după cum o dovedeşte prezenţa materialului arheologic aflat în poziţie secundară, în afara contextului arheologic obişnuit şi distrugerea integrală a complexelor funerare surprinse în secţiunea SIII. Practic, spaţiu cercetat se află la cca. 50 m de blocuri de locuinţe construite acum douăzeci de ani.
SI/2006
Dimensiuni: 15 x 3 m. Adâncimea medie de săpare 1,80 m, admax 2,20 m.
Localizare: zona sud-estică a platoului, pe platou.
Orientare: aprox. E-V
Descriere: Pe profilele secţiunii s-au putut urmări urmele nivelărilor din anii 70 ai sec. trecut. În capătul V, în caseta 5, caroul C, la ad. de 0,68 m, la 0, 30 m de profilul nordic şi 1,18 de profilul vestic, a apărut o toartă de amforă romană, alături de minuscule fragmente ceramice provenind dintr-un alt vas, imposibil de reconstituit măcar parţial şi de fragmente osteologice provenind de la un animal (un fragment de vertebră, o coastă), aflate într-o avansată stare de descompunere, datorită umezelii mari din sol. Fragmentul de amforă, toarta este din pastă fină de culoare cărămizie, cu particule de nisip, ceramică pisată, cărbune, oxizi de fier, având diametrul de 3,5 x 2,5 cm, ovală în secţiune, cu două şănţuiri mediane longitudinale adânci de cca. 0,5 cm la distanţă de cca. 2 cm unul de altul. Toarta este ruptă sus pe linia arcuirii spre gâtul vasului, iar în partea de jos păstrează un fragment din peretele vasului, care are o grosime de 0,70 cm. Înălţimea torţii este de 20 cm. Astfel de fragmente au apărut şi în campania din 2004, S5, F2 carourile 18-19, S1, F1 carourile 1-38, provenind din acelaşi complex, necropola romană. Piesele descoperite au fost deranjate de lama buldozerului probabil, întrucât s-au mai descoperit, împrăştiate în afara complexului funerar, în acelaşi carou, la adâncime de 0,80 m, un mic fragment ceramic, iar în Caseta 4, în caroul b, la cca. 1 m adâncime a apărut un alt fragment. cu excepţia primului fragment, celelalte nu proveneau de la o amforă, pereţii fiind subţiri şi pasta de o altă consistentă.
SII/2006
Dimensiuni: 10 x 2 m. Adâncimea medie de săpare 1,60 m, admax 1,70. m.
Localizare: zona sud-estică a platoului, pe platou, la 3,15 m SV de SI.
Orientare: aprox. ENE - VSV
Descriere: Pe profilele secţiunii s-au putut urmări urmele terasărilor, a nivelării straturilor de moluz, cu grosimi ce variază între 0,20 m şi 0,36 m pe toată lungimea secţiunii, precum şi a unui şanţ, cu profilul în forma literei V, surprins spre partea SV a terasei, atât în profilul nordic cât şi în cel sudic, ad. acestuia fiind de cca. 0,60 m., iar lăţimea, la nivelul firului ierbii, de cca. 0,50 m. Sub stratul de moluz se poate observa o lentilă de loess, cu grosimea de cca. 0,23 m, dispusă peste un strat de pământ cenuşiu gros de cca. 0,53 m. Sub acest strat a apărut stratul steril de lut galben, având acelaşi aspect cu lentila de loess, ceea ce ne facem să fim convinşi că este vorba de nivelarea în fapt a pământului rezultat din săparea fundaţiilor blocurilor din imediata apropiere şi a resturilor rămase în urma şantierelor de construcţie a acestora. În plus, se poate urmări şi direcţia în care a fost împins pământul, stratul de depuneri fiind mai gros spre partea N a terasei şi mai subţire spre capătul S al terasei.
În carourile 3 şi 4, la adâncime de cca. 1,40 m au apărut risipite ca şi în S I, fragmente ceramice, în afara unui context. În caseta 1, în capătul N, la ad. de 0,50 m se observă, sub lentila de lut, un strat de pământ cafeniu.
SIII/2006
Dimensiuni: 10 x 2 m. Adâncimea medie de săpare 1,60 m, ad. 1,90.
Localizare: zona sud-estică a platoului, pe platou, la 7 m N de SI.
Orientare: aprox. VNV-ESE
Descriere: Pe profilele secţiunii s-au putut urmări, de asemenea, urmele terasărilor şi a nivelării straturilor de moluz, groase de cca. 0,50 m. În caseta 2, la jumătatea distanţei dintre profilul vestic şi cel estic, a apărut un fragment ceramic, un fund de vas spart probabil în timpul distrugerii de către lama unui buldozer a complexelor funerare. În fapt, în profil se poate urmări un strat de pământ amestecat cu resturi de la construcţiile dezafectate înainte de începerea lucrărilor, gros de cca. 0,76 m, care suprapune un strat de moluz de cca. 0,25 m grosime, sub care începe stratul lut galben. La cca. 0,70 m. adâncime, în casetele 1 şi 2 au apărut conturate ceea ce par a fi 3 morminte de incineraţie. Urmele gropilor nu apar în profilul secţiunii, în cele trei straturi care se succed, pământ cu resturi de beton, moluz şi lut, decât de la 0,70 m, ceea ce sugerează faptul că ele au fost deranjate, straturile de deasupra lor fiind îndepărtate, împreună cu materialul de inventar. Orientarea gropilor este NE-SV, unul din morminte intrând sub profilul nordic-estic, astfel că a fost necesară deschiderea unei suprafeţe suplimentare cu dimensiunea de 1,30x1,00 m, întrucât la început, conturul părea să indice un mormânt de incineraţie.
Necropola:
M1 ?, (S3/2006, c. 1, caroul B)
Mormânt de incineraţie, probabil, integral distrus.
Adâncime: 0,70 m.
Dimensiunile: 0,54x1,80 m.
Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, pe o grosime de cca. 0,15 m.
Orientare: N-S.
Inventar: mici fragmente ceramice şi urme rezultate din ardere (cenuşă şi cărbune).
M2 ?, (S3/2006, c. 1, caroul D)
Mormânt de incineraţie probabil, integral distrus.
Adâncime: 0,70 m.
Dimensiunile: 0,57x0,70 m.
Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, gros de cca. 0,17 m.
Orientare: N-S.
Inventar: urme rezultate din ardere (cenuşă şi cărbune).
M 3 ?, (S3/2006, c. 2, caroul B)
Mormânt de incineraţie, probabil, integral distrus.
Adâncime: 0,70 m.
Dimensiunile: 0,55x0,60 m.
Forma gropii: rectangulară cu colţurile rotunjite. Din păcate a fost surprins doar fundul gropii, gros de cca. 0,19 m.
Orientare: N-S.
Inventar: Fără inventar.
O suprafaţă suplimentară ne-a ajutat să stabilim limita necropolei.
Întrucât în SI/2006 şi SII/2006 nu au fost identificate complexe funerare, ne permitem să considerăm suprafaţa, care a fost investigată prin acestea, ca fiind în afara rezervaţiei arheologice, limita necropolei nedepăşind distanţa de cca. 250-300 m de cel mai vestic mormânt identificat în anul 2004.[Mihaela Denisia Liuşnea]
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. M. Brudiu, Săpăturile de salvare din castellum de pământ (sec. II-III e.n.), MCA 14, 1980, p. 314-320 ; Idem, Un castellum roman descoperit la Galaţi şi semnificaţia lui, Danubius 10, 1981, p. 59-72.
2. S. Sanie, Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. II î.e.n. - III e.n.), Editura Junimea, Iaşi, 1981, p. 75-127.
3. Au fost cartate 81 de morminte aparţinând celei mai mari necropole romane din Sudul Moldovei, suprafaţa acesteia fiind de aprox. 5 ha.
4. M. Brudiu, Galaţi, jud. Galaţi, Punct cartier Dunărea, CCA 2003, p. 128-129.
5. Idem, Galaţi, jud. Galaţi, Punct cartier Dunărea, CCA 2004, p. 125-126.
6. M. D. Liuşnea, Consideraţii privind limes-ul roman în perioada Principatului, la Dunărea de Jos, Carpica 29, 2000, p. 78; Idem, Câteva consideraţii privind limes-ul dunărean în Nordul Dobrogei, Pontica 31, 1989, p. 217-225; Idem, Fortificaţii şi unităţi militare romane la Dunărea de Jos în perioada cuprinsă între domniile lui diocleţian şi cea a lui Justinian, Mousaios 6, 2001, p. 69.
7. L. Petculescu şi colab., Galaţi, jud. Galaţi. Punct: cartier Dunărea, CCA 2005, p. 153-157.
8. L. Petculescu şi colab. op.cit.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu